Aveti dreptate, imi cer scuze. Insa dorienii au migrat in Pelopones, Asia Mica si Grecia insulara in secolul XIiar lidienii ajung in Asia Mica , unde isi formeaza un regat, in secolul 8 i.Hr.
Neoliticul(7000-3000 iHr.) reprezinta o civilizatie pasnica. Din NV-ul Indiei pastorii si crescatorii de animale migreaza spre Europa, stabilindu-se pe intreg teritoriul european. Si cum putea fi razboi intre doua civilizatii "destul de pasnice"?
Oricum, eu am vrut sa subliniez faptul ca o imagine din satelit nu poate fi nimic cert, ca asa as putea fi si eu arheolog. Si cine spune ca "fortificatiile" au 3200 de ani?
Fortificatie veche de 3200 de ani in apropierea Timisoarei
Ma bucur ca acest sit incepe sa starneasca interesul binemeritat.
Exista 2 articole stiintifice legate de acest subiect in Analele Banatului:
1993, vol II, Florin Medelet, In legatura cu fortificatia cu val de pamant de la Cornesti
2006, vol XIV http://www.muzeulbanatului.ro/istorie/p ... 0micle.pdf
Pentru Mihai:
Citind articolul o sa descoperi ca am mai gasit si alte asezari din aceiasi perioada(preistorica) si ca am facut si niste estimari legate de populatie , forta de munca, timpul in care a fost construita, etc.(intre timp numarul asezarilor descoperite a crescut simtitor).
Am trimis acest articol lui
Aaron A. Burke
Asst. Prof., Archaeology of the Levant
Dept. of Near Eastern Languages and Cultures
UCLA a carui lucrare de doctorat:
"Walled Up to Heaven": The Evolution of Middle Bronze Age Fortification Strategies in the Levant. Studies in the Archaeology and History of the Levant 4. Winona Lake, IN: Eisenbrauns.
tocmai a aparut anul trecut(o varianta poate fi gasita si pe internet) si
care a apreciat ca estimarile noastre sunt rezonabile.
Chiar daca nu cunosteau scrisul, ar fi trebuit sa aiba cunostiinte de aritmetica, sa fie o societate cu un relativ inalt sistem de organizare pentru a putea realiza un stfel de efort.
Urmele de artefacte sunt numeroase si in proportie de 95 % preistorice, doua epoci, relativ doua culturi, fiind predominante: Vatina(Otomani) respectiv Gava-Kalakaca, deci probabil 1600- 1100 inainte de Hristos, contemporan cu civilizatia miceniana si Ramses al III-lea.
Nu exista practica statuilor in aceasta perioada in regiune, materialul litic gasit consta in mii de fragmente de rasnite de bazalt(sursa la 30 km Est Lucaret-Sanovita), numeroase fragmente de silex,..
Suntem obisnuiti ca in societatile structurate mormintele sa fie cel putin tumuli , daca nu chiar piramide, dar in imediata vecinatate(10 km) nu se gasesc astfel de monumente. De fapt asezari de aceste dimensiuni mai au celtii in Europa(oppidumuri). Pana acum am gasit vreo 2-3 fragmente ceramice pe care le presupunem celtice. De altfel exista si diferente in tehnica constructiei fortificatiilor si in "urbanism". Din cate stiu mormintele celtilor nu se remarca prin dimensiuni spectaculoase.
In aceasta perioada in timpul epocii bronzului se practicau atat rit-ul inhumatiei dar mai ales cel al incinerarii. Doar intamplarea ne va ajuta sa gasim cimitirul in acest caz.
Intre miile de fragmente ceramice gasite se gasesc si asa numitii butoni tipici unor urne funerare ale culturii Gava.
Sfarsitul acestei fortificatii a fost unul dramatic si anume incendierea.
Acest lucru e vizibil si pe teren prin culoarea rosie a pamantului ars, a fragmentelor de pamant ars ce urmeaza conturul valurilor.
Am gasit si urme de cenusa asociate cu fragmente de ceramica preistorica.
Pentru Tudor:
Elimina partea gogonata si expresiile jurnalistice din stire, nu au legatura cu realitatea. Urmareste filmuletul si o sa vezi ca in 1989, mai multi cercetatori:
Mihai Rada, Nicolae Cochina si Dumitru Manea(toti ingineri) publicau in SCIV un articol:
Urme de asezari antice identificate cu ajutorul fotografiilor aeriene
in care presupuneau existenta celui de-al IV lea val la Cornesti - Iarcuri.
Pe de alta parte Iarcurile o sa vezi sunt asociate cel putin cu fortificatia de la Santana, care e si ea de mari dimensiuni.
Nu e un val roman cu certitudine, ata prin modul de constructie, cat si prin rolul de fortificatie. Romanii erau extrem de pragmatici si aplicau niste standarede binecunoscute.
Traseul valurilor romane din Banat poate fi urmarit usor pe googlearth si am facut-o pe anumite portiuni si pe jos, am studiat un pic si acest subiect dar asta e o alta discutie si e doar o chestiune de timp, sper scurt ca sa venim cu descoperiri interesante legate de acest subiect.
Am executat si cateva masuratori geofizice asupra valurilor de la Cornesti Iarcurisi avem niste rezultate prezentate la o sesiune de la Drobeta Turnu-Severin la sfarsitul anului trecut.
Va multumesc pentru interes.
Exista 2 articole stiintifice legate de acest subiect in Analele Banatului:
1993, vol II, Florin Medelet, In legatura cu fortificatia cu val de pamant de la Cornesti
2006, vol XIV http://www.muzeulbanatului.ro/istorie/p ... 0micle.pdf
Pentru Mihai:
Citind articolul o sa descoperi ca am mai gasit si alte asezari din aceiasi perioada(preistorica) si ca am facut si niste estimari legate de populatie , forta de munca, timpul in care a fost construita, etc.(intre timp numarul asezarilor descoperite a crescut simtitor).
Am trimis acest articol lui
Aaron A. Burke
Asst. Prof., Archaeology of the Levant
Dept. of Near Eastern Languages and Cultures
UCLA a carui lucrare de doctorat:
"Walled Up to Heaven": The Evolution of Middle Bronze Age Fortification Strategies in the Levant. Studies in the Archaeology and History of the Levant 4. Winona Lake, IN: Eisenbrauns.
tocmai a aparut anul trecut(o varianta poate fi gasita si pe internet) si
care a apreciat ca estimarile noastre sunt rezonabile.
Chiar daca nu cunosteau scrisul, ar fi trebuit sa aiba cunostiinte de aritmetica, sa fie o societate cu un relativ inalt sistem de organizare pentru a putea realiza un stfel de efort.
Urmele de artefacte sunt numeroase si in proportie de 95 % preistorice, doua epoci, relativ doua culturi, fiind predominante: Vatina(Otomani) respectiv Gava-Kalakaca, deci probabil 1600- 1100 inainte de Hristos, contemporan cu civilizatia miceniana si Ramses al III-lea.
Nu exista practica statuilor in aceasta perioada in regiune, materialul litic gasit consta in mii de fragmente de rasnite de bazalt(sursa la 30 km Est Lucaret-Sanovita), numeroase fragmente de silex,..
Suntem obisnuiti ca in societatile structurate mormintele sa fie cel putin tumuli , daca nu chiar piramide, dar in imediata vecinatate(10 km) nu se gasesc astfel de monumente. De fapt asezari de aceste dimensiuni mai au celtii in Europa(oppidumuri). Pana acum am gasit vreo 2-3 fragmente ceramice pe care le presupunem celtice. De altfel exista si diferente in tehnica constructiei fortificatiilor si in "urbanism". Din cate stiu mormintele celtilor nu se remarca prin dimensiuni spectaculoase.
In aceasta perioada in timpul epocii bronzului se practicau atat rit-ul inhumatiei dar mai ales cel al incinerarii. Doar intamplarea ne va ajuta sa gasim cimitirul in acest caz.
Intre miile de fragmente ceramice gasite se gasesc si asa numitii butoni tipici unor urne funerare ale culturii Gava.
Sfarsitul acestei fortificatii a fost unul dramatic si anume incendierea.
Acest lucru e vizibil si pe teren prin culoarea rosie a pamantului ars, a fragmentelor de pamant ars ce urmeaza conturul valurilor.
Am gasit si urme de cenusa asociate cu fragmente de ceramica preistorica.
Pentru Tudor:
Elimina partea gogonata si expresiile jurnalistice din stire, nu au legatura cu realitatea. Urmareste filmuletul si o sa vezi ca in 1989, mai multi cercetatori:
Mihai Rada, Nicolae Cochina si Dumitru Manea(toti ingineri) publicau in SCIV un articol:
Urme de asezari antice identificate cu ajutorul fotografiilor aeriene
in care presupuneau existenta celui de-al IV lea val la Cornesti - Iarcuri.
Pe de alta parte Iarcurile o sa vezi sunt asociate cel putin cu fortificatia de la Santana, care e si ea de mari dimensiuni.
Nu e un val roman cu certitudine, ata prin modul de constructie, cat si prin rolul de fortificatie. Romanii erau extrem de pragmatici si aplicau niste standarede binecunoscute.
Traseul valurilor romane din Banat poate fi urmarit usor pe googlearth si am facut-o pe anumite portiuni si pe jos, am studiat un pic si acest subiect dar asta e o alta discutie si e doar o chestiune de timp, sper scurt ca sa venim cu descoperiri interesante legate de acest subiect.
Am executat si cateva masuratori geofizice asupra valurilor de la Cornesti Iarcurisi avem niste rezultate prezentate la o sesiune de la Drobeta Turnu-Severin la sfarsitul anului trecut.
Va multumesc pentru interes.
