aur dacic

[cuburo83]

pe pro tv la ora 18, 17-10-2009 braconaj arheologic

[cristoph]

In cazul in care o ratati o gasiti pe net inregistrata. Postez aici linkul cu ultima emisiune despre castelele parasite din Ardeal. Tot aici, probabil de maine veti gasi si emisiunea de azi.

http://stirileprotv.ro/video/romania-te ... a/60372459

Aici gasiti reportajul:

http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te ... e-aur.html

[luchesse5508]

interesant....dar totusi ma face sa mi reamintesc ca traim in romania.....pacat!

[PRONUMISMATICA]

Relativ interesanta emisiunea, dar aceste lucruri se cunosteau deja. Ce am vazut acolo imi aduce aminte de ce a zis cineva "Cine nu-si respecta trecutul, nu poate avea viitor".

Am auzit totusi si ceva nou, ca deja se vorbeste de un total de 30 bratari dacice??

[edy12006]

Salutari.
Am vazut si eu documentarul de pe ProTv si desi asta e realitatea tare as vrea sa fie doar un vis. Pacat ca ne distrugem singuri istoria si asa cum spunea Aldor, fara trecut nu putem avea viitor.

E pacat ca nimeni nu se ocupa de cele mai importante obiective din tara asta si ca de obicei isi vor da seama cand va fi totul prea tarziu. Pe timp ce trece ajunge tot mai multa lume acolo, se fura tot ce se poate si de parca nu s-ar fi inrautatit destul situatia Romaniei in Europa in ultima vreme, in ceva timp nu vom mai putea accesa fonduri pentru obiectivele dacice protejate de Unesco.

[roantichitati]

Din punctul meu de vedere , emisiunea este buna doar in perspectiva faptului ca poate trage un semnal de alarma si infiereaza autoritatile , altfel multe lucruri sunt relatate tendentios vroind sa creeze premiza falsurilor . In prima etapa si eu am fost foarte suspicios asupra acestei ipoteze , citind insa tot ceea ce am gasit referitor la aceste lucruri precum si la modul de autentificare a anumitor piese de aceeas factura nu mai am nici o urma de indoiala ca piesele sunt autentice . Oricum toti cei trei "martori" care contesta bratarile sunt : a) un "expert" care a fost implicat in proces ca martor al inculpatilor b) un inculpat care a facut parte din filiera si care are tot interesul ca bratarile sa fie false c) un bijutier "mesterul manole" care nu stie ca nu realizarea bratarii era o problema , ci acele elemente care sa o autentifice .Ca sa fim romani pana la capat si sa concretizam zicala "orice lucru bun nu ramane nepedepsit" a trebuit tavalita in noroi si Barbara Depprt Lippitz , cea care de fapt a anuntat autoritatile si si-a facut datoria , si cu ajutorul careia au fost recuperate . Daca ar fi tacut ar fi fost mai bine ?

[Tudor C]

Ca sa fim romani pana la capat si sa concretizam zicala "orice lucru bun nu ramane nepedepsit" a trebuit tavalita in noroi si Barbara Depprt Lippitz , cea care de fapt a anuntat autoritatile si si-a facut datoria , si cu ajutorul careia au fost recuperate . Daca ar fi tacut ar fi fost mai bine ?

Va rog sa ma lamuriti, pentru ca din prezentarea "tendentioasa" eu n-am inteles. De ce respectiva doamna a primit o anumita suma de bani in urma acestei afaceri? Drept recompensa pentru ca a anuntat autoritatile...?!

[cuburo83]

a primit ea ca reprezentant, deci banii nu i-au intrat ei in cont, cred

[Tudor C]

a primit ea ca reprezentant, deci banii nu i-au intrat ei in cont, cred

Reprezentantul cui? Una dintre persoanele care au vorbit in timpul emisiunii (reprezentant al ministerului, cred) a spus ca o parte din bani au fost platiti posesorului acelor bratari, care a fost de buna-credinta si a platit infractorilor-vanzatori anumite sume de bani. Intrebarea mea este cum e posibil ca cel care a cumparat acele obiecte sa fie de buna-credinta? Pana si un copil de 14 ani si-ar da seama ca acele bratari sunt obiecte de valoarea ridicata, rare si ca nu ar trebui sa se afle la vanzare, mai ales in mainile oricui. Deci buna-credinta cam tinde sa dispara.

[PRONUMISMATICA]

Eu din reportaj asa am inteles ca doamna dr. Lippitz a fost "desemnata" de autoritatile germane ca "intermediar" in finalizarea tranzactiei intre "cumparatorul de buna credinta" si Statul Roman. Ca de ce respectivele sume de cateva sute de mii de euro au fost transferate in contul doamnei, si nu direct in contul "cumparatorul de buna credinta", despre asta nu s-a vorbit, sau am ratat eu momentul. Dar pe mine personal toate aceste aspecte ma intereseaza mai putin, ce ma deranjeaza mai tare este ce se intampla acolo in siturile din Muntii Orastiei, distrugerea siturilor, dezinteresul si nepasarea autoritatilor. Sarmisegethusa a stat ascunsa si nu s-a stiut mai nimic despre ea vreme de aproape un mileniu si jumatate, pana cand in sec. XIX au inceput sa iasa la lumina vestigiile de acolo. Si daca n-o sa se faca nimic (si parerea mea personala este ca nu se va face), atunci in cateva decenii, nu multe, pamantul o sa le inghita din nou.

[edy12006]

In ce conditii ar putea fi facute sapaturi arheologice acolo si in ce ar consta acestea?
Ar fi posibil, sa presupunem, pe o arie mai mare sa fie exfoliata toata zona si sa se faca muzeu?

[krazy]

Reprezentantul cui? Una dintre persoanele care au vorbit in timpul emisiunii (reprezentant al ministerului, cred) a spus ca o parte din bani au fost platiti posesorului acelor bratari, care a fost de buna-credinta si a platit infractorilor-vanzatori anumite sume de bani. Intrebarea mea este cum e posibil ca cel care a cumparat acele obiecte sa fie de buna-credinta? Pana si un copil de 14 ani si-ar da seama ca acele bratari sunt obiecte de valoarea ridicata, rare si ca nu ar trebui sa se afle la vanzare, mai ales in mainile oricui. Deci buna-credinta cam tinde sa dispara.

Daca stăm şi ne gândim mai bine termenul de bună-credinţă desemnează (sau ar trebui să desemneze), de fapt, doar intenţia cumpărătorului de a returna obiectele de patrimoniu fără a fi recompensat în vreun fel. Atâta timp cât el, chiar dacă s-a interesat sau nu de unde provin brăţările, nu a anunţat autorităţile când trebuia ci abia după ce "s-a dat alarma", nu mai poate fi considerat de bună-credinţă. Pe de altă parte, ar trebui să fim recunoscători (până la un punct) că, totuşi, brăţările au ajuns într-un muzeu, pot fi adimirate de toţi (nu doar de un grup restrîns de persoane) şi se adaugă în lista obiectelor de certă valoare istorică şi artisitică care au circulat pe teritoriul ţării noastre. Din păcate contextul arheologic este pierdut şi irecuperabil.
În unele cazuri chiar se poate vorbi de bună-credinţă. Am să dau exemplu un tezaur monetar descoperit recent în Marea Britanie, valorificat din punct de vedere ştiinţific tocmai datorită anunţului prompt: http://www.finds.org.uk/wordpress/?p=722 (norocul începătorului ). Bineînţeles, în România cred că ar fi o mare surpriză dacă cineva ar descoperi întâmplător (sau nu) un asemnea tezaur şi ar anunţa imediat autorităţile.

[roantichitati]

Eu din reportaj asa am inteles ca doamna dr. Lippitz a fost "desemnata" de autoritatile germane ca "intermediar" in finalizarea tranzactiei intre "cumparatorul de buna credinta" si Statul Roman. Ca de ce respectivele sume de cateva sute de mii de euro au fost transferate in contul doamnei, si nu direct in contul "cumparatorul de buna credinta", despre asta nu s-a vorbit, sau am ratat eu momentul.

Nu s-a vorbit pt ca asa cum am mai spus reportajul a fost tendentios . In 99.99 % dintre cazurile de rascumparare a obiectelor de arta banii nu sunt transferati catre colectionari , pt ca acestia nu sunt cunoscuti si nu vor sa fie cunoscuti de catre cumparator (in speta statul roman) . Ei au fost localizati-identificati de catre statul german care spre deosebire de statul roman respecta si apara dreptul de confidentialitate a celui care prezumtiv se prezinta ca un cumparator de buna credinta . Statul german a avut rolul sa gaseasca un mediator acceptat de catre ambele parti , neputand el insasi sa aiba acest rol . Chiar daca nu a intermediat , aceasta tranzactie s-a facut sub supravegherea autoritatilor germane - deci sub lupa .Ce alt mediator mai bun pentru statul roman ar fi putut fi mai bun decat doamna dr. Lippitz care sa fie acceptat si de catre vanzator ? V-ati gandit la acest lucru ? Retineti aspectul ca acel cumparator prezumtiv de buna credinta NU ERA OBLIGAT sa vanda , deci cel mai bun mediator in care ar fi putut avea incredere nu cred ca putea fii o alta persoana.

.

[vlahul]

Ar fi posibil, sa presupunem, pe o arie mai mare sa fie exfoliata toata zona si sa se faca muzeu?

Asa cum e la Histria.

Daca stăm şi ne gândim mai bine termenul de bună-credinţă desemnează (sau ar trebui să desemneze), de fapt, doar intenţia cumpărătorului de a returna obiectele de patrimoniu fără a fi recompensat în vreun fel. Atâta timp cât el, chiar dacă s-a interesat sau nu de unde provin brăţările, nu a anunţat autorităţile când trebuia ci abia după ce "s-a dat alarma", nu mai poate fi considerat de bună-credinţă. Pe de altă parte, ar trebui să fim recunoscători (până la un punct) că, totuşi, brăţările au ajuns într-un muzeu, pot fi adimirate de toţi (nu doar de un grup restrîns de persoane) şi se adaugă în lista obiectelor de certă valoare istorică şi artisitică care au circulat pe teritoriul ţării noastre. Din păcate contextul arheologic este pierdut şi irecuperabil.
În unele cazuri chiar se poate vorbi de bună-credinţă. Am să dau exemplu un tezaur monetar descoperit recent în Marea Britanie, valorificat din punct de vedere ştiinţific tocmai datorită anunţului prompt: http://www.finds.org.uk/wordpress/?p=722 . Bineînţeles, în România cred că ar fi o mare surpriză dacă cineva ar descoperi întâmplător (sau nu) un asemnea tezaur şi ar anunţa imediat autorităţile.

Cumparator de buna credinta este acel cumparator care nu stie ca un obiect este furat/sustras sau fiind intr-un litigiu.

[edy12006]

Ar fi posibil, sa presupunem, pe o arie mai mare sa fie exfoliata toata zona si sa se faca muzeu?

Asa cum e la Histria.

Am fost la Histria de 4 ori, ce pot spune este ca intr-o oarecare masura s-au facut destul de multe demersuri si au fost scoase la lumina foarte multe relicve. Intrebarea mea ar fi: mai jos nu se poate sapa? In cazul Histriei, multe incaperi daca nu gresesc sunt inca acoperite de pamant.