Unul din scopurile existentei unui forum este si acela de a cauta solutii sau noi cai de dezvoltare si mediatizare a numismaticii.
Care sint parerile voastre, ce credeti ca s-ar putea face (realist vorbind!), si de catre cine?
Pentru inceput m-as lega de aspectul total "necomercial" al actualelor monede, caracterizate de un colectionar strain "mai urite decit un jeton de cos de Aldi".
Anii '90 nu au adus nimic in plus la estetica monedelor, si situatia nu pare sa se schimbe.
Poate ca cei de la Monetarie sunt prea ocupati cu gravarea comemorativelor scoase pe banda (ca tipuri, nu si ca tiraj). Daca acesta ar fi adevarul, atunci e dezgustator: sa folosesti niste angajati ai statului in interesul citorva. Mai clar, citi romani beneficiaza de arta gravorilor monetariei? Intre 250 si 500, fiindca acesta e tirajul "normal" la noi. Iar restul trebuie sa se multumeasca cu cautarea intr-un kil de aluminiu a variantei cu VG in liniuta la moneda de 5000 lei, sau 9 inchis la cea de 50 lei. Asa se duce dracului numismatica romaneasca. Asta ar fi critica.
Solutii ar fi ca monedele curente sa fie diversificate - oare ar fi o idee rea ca monedele de 50 bani sa aiba pe o fata si stemele unor judete, iar cele de 10 bani pe cele ale unor orase? Sau aparitia unei monede bimetalice de 1 leu cu diverse animale specifice tarii noastre? Ideea nu e originala, americanii au sferturile de dolar cu statele lor, nemtii au lansat o serie cu landurile, dar s-a dovedit ca aceste monede au o mare priza la public, si in plus se dezvolta o adevarata industrie pe orizontala legate de ele (apar cataloage, clasoare speciale, foldere, etc). In plus, se pot organiza concursuri de grafica (pe calculator) pentru monedele comemorative (vezi exemplul Finlandei, Germaniei, etc) unde poate participa oricine se descurca cu un program de grafica. Se poate cere parerea numismatilor de marca asupra desenului unei monede (cum se face in SUA).
Lista poate continua... si va invit sa va spuneti parerile mai departe
Ce ar trebui facut?
aveti perfecta dreptate. Ideea aparitiei unor monede comemorative sau pentru colectionare intr-un tiraj mai mare si la preturi mult mai accesibile ar trebui sa prinda la Monetarie. deocamdata o fac pe negustorii care prefera sa vinda putin si scump, si nu cred ca-i intereseaza prea mult ca numismatica sa devina un fenomen de masa. pe de alta parte, cred ca un cuvint important de spus in favoarea dezvoltarii /popularizarii numismaticii ori impotriva aparitiei unor hidosenii ca actualele monede ar trebui sa-l aiba Societatea Numismatica romana, a carei functionare/implicare in fenomenul numismatic amator lipseste cu desavirsire. sau poate ca numai eu simt asta. In jurul acestui forum, iata ca s-a adunat un numar considerabil de patimasi ai numismaticii. am putea fi o voce a celor care au aceasta pasiune, dar aceasta voce ar trebui auzita si de cei de la SNR si de cei de la Monetaria statului si poate ca si in presa sau in alte zone. Cu ajutorul lui Aldor (care face prin site-ul si forumul acesta o munca de toata lauda) a aparut si revista "Colectionarul Roman", la care multi dintre noi colaboram. Ca un prim pas poate ar trebui expediate numere din aceasta revista electronica la institutiile amintite si la diverse ziare cu impact major. Asta pentru a fi cunoscuti in primul rind. In al doilea rind revista ar trebui sa contina mai multe articole de atitudine. Putem deveni un grup de pasionati mult mai activ si atunci poate ca ceva se va schimba. dar nu este o treaba usoara. si necesita mult timp de care din pacate multi din noi nu prea dispun.
-
PRONUMISMATICA
- Site Admin
- Mesaje: 4936
- Membru din: 07 Ian 2005, 20:04
- Contact:
Acest subiect ma preocupa si pe mine de ceva vreme si as fi foarte interesat de parerea celorlati despre ce s-ar putea sar ce ar trebui facut. Cu cei de la monetarie mi sa pare aproape imposibil de luat legatura. Am incercat de cateva ori, fara succes.
M-am mirat sa aud ca d-l Isarescu este colectionar si ca are o colectie estimata la cativa mii de auro. Eu personal ma indoiesc serios sa fie colectionar in adevaratul sens al cuvantului. Or fi primit si el cadou diverse piese din seria de comemorative cu tiraj mic scoase de monetarie, care se prafuiesc prin ceva sertar pe la el prin casa.
De la SNR cred ca nu ne putem astepta la nici un ajutor, implicare in fenomenul numismatic. SNR-ul exista... si atat. Nu prea face mai nimic in afara sa adune cotizatiile si sa scoata o data la 2-3 ani un numar al buletinului SNR din acei bani.
Cateva din numerele revistei pe care la care colaboreaza mai multi dintre voi a ajuns la cateva institutii deja, dar pana acum fara prea multe rezultate, mai mult promisiuni. Mai multe ar putea sa va zica Dragos, pentru ca el s-a ocupat mai mult de asta. Dar cu siguranta am putea face mai mult, chiar daja majoritatea din noi, ca si mine, nu dispun mai deloc de timp liber.
Daca de ex. cei de la monetarie ar scoate niste emisiuni ca cele mentionate de banivechi, ar fi un pas mare pentru inceput. Daca am reusi sa-i constientizam noi - colectionarii - ca sunt pe un drum total gresit, atunci poate s-ar misca ceva. Iar daca in acest efort am primi ajutor de la unele ziare cu impact major - cum a zis si Dorel - atunci sigur lucrurile s-ar pune ceva mai usor in miscare. Poate asa pana la urma s-ar pune ceva in miscare si la SNR.
Desigur ar fi necesare si cateva articole de atitudine in revista, in special daca ar ajunge sa fie citite si de cei din afara cercului nostru restrans. Pun punct deocamdata sa nu fie prea lung/plictisitor de citit si sunt curios sa aud si parerile celorlalti.
M-am mirat sa aud ca d-l Isarescu este colectionar si ca are o colectie estimata la cativa mii de auro. Eu personal ma indoiesc serios sa fie colectionar in adevaratul sens al cuvantului. Or fi primit si el cadou diverse piese din seria de comemorative cu tiraj mic scoase de monetarie, care se prafuiesc prin ceva sertar pe la el prin casa.
De la SNR cred ca nu ne putem astepta la nici un ajutor, implicare in fenomenul numismatic. SNR-ul exista... si atat. Nu prea face mai nimic in afara sa adune cotizatiile si sa scoata o data la 2-3 ani un numar al buletinului SNR din acei bani.
Cateva din numerele revistei pe care la care colaboreaza mai multi dintre voi a ajuns la cateva institutii deja, dar pana acum fara prea multe rezultate, mai mult promisiuni. Mai multe ar putea sa va zica Dragos, pentru ca el s-a ocupat mai mult de asta. Dar cu siguranta am putea face mai mult, chiar daja majoritatea din noi, ca si mine, nu dispun mai deloc de timp liber.
Daca de ex. cei de la monetarie ar scoate niste emisiuni ca cele mentionate de banivechi, ar fi un pas mare pentru inceput. Daca am reusi sa-i constientizam noi - colectionarii - ca sunt pe un drum total gresit, atunci poate s-ar misca ceva. Iar daca in acest efort am primi ajutor de la unele ziare cu impact major - cum a zis si Dorel - atunci sigur lucrurile s-ar pune ceva mai usor in miscare. Poate asa pana la urma s-ar pune ceva in miscare si la SNR.
Desigur ar fi necesare si cateva articole de atitudine in revista, in special daca ar ajunge sa fie citite si de cei din afara cercului nostru restrans. Pun punct deocamdata sa nu fie prea lung/plictisitor de citit si sunt curios sa aud si parerile celorlalti.
Pentru cautarea solutiilor cred ca ar trebui sa stim exact ce se urmareste cu actuala politica de emisiune a monedelor omagiale/comemorative. Ce piata vizeaza BNR pentru monedele sale? La nivel de concept, BNR are o optica (asupra monedelor omagiale) pe care cei mai multi dintre colectionarii ce si-au exprimat opiniile pe acest forum o considera gresita.
Care trebuie sa fie scopul emiterii monedelor omagiale/aniversare/comemorative? La aceasta intrebare raspund chiar comunicatele BNR: sa aniverseze sau sa comemoreze un anumit eveniment, sa omagieze o personalitate. Cred ca aceste monede poarta - si trebuie sa poarte - si un mesaj cultural. Mesajul ar trebui sa ajunga mai intii la colectionari si eventual de la acestia spre marele public. Un al treilea scop ar fi "publicitatea" facuta Romaniei in strainatate.
Impresia mea este ca tirajele actuale nu pot indeplini nici unul din aceste scopuri.
De asemenea, nu cred ca actuala politica asupra monedelor omagiale ajuta la dezvoltarea numismaticii si la crearea unei comunitati puternice de colectionari. Unul din scopurile emiterii de omagiale ar trebui sa fie intretinerea si sporirea interesului pentru monedele romanesti, si nu descurajarea lui prin preturi mari si tiraje inaccesibile colectionarilor obisnuiti, care nu vor sau nu isi permit sa plateasca oricit pentru piese cumparate la "mina a doua".
Sint de acord cu ideea exprimata pe forum de bani vechi ca ar trebui ca BNR sa urmeze exemplul unor tari mai avansate in numismatica (SUA, cu programele sale "state quarters" si "westward journey nickels" au avut un succes deosebit, atit la ei cit si in restul lumii). La noi 500 lei eclipsa din 1999 a fost o incercare reusita. Ce mare lucru ar fi ca jumatate din tirajul monedelor comune (50 de bani, de exemplu) sa fie scos cu unul sau mai multe variante de revers, care sa omagieze fiecare alta persoana? Sau sa aniverseze un eveniment istoric? Sau, pur si simplu, sa prezinte animale din fauna Romaniei, cladiri istorice sau orice altceva? Astfel de emisiuni ar crea un mare numar de "colectionari de ocazie", dintre care s-ar selecta in timp o multime de numismati adevarati. Fenomenul numismatic romanesc nu ar avea decit de cistigat, si in final, in urma dezvoltarii pietei de monede, ar avea de cistigat si tara.
Care trebuie sa fie scopul emiterii monedelor omagiale/aniversare/comemorative? La aceasta intrebare raspund chiar comunicatele BNR: sa aniverseze sau sa comemoreze un anumit eveniment, sa omagieze o personalitate. Cred ca aceste monede poarta - si trebuie sa poarte - si un mesaj cultural. Mesajul ar trebui sa ajunga mai intii la colectionari si eventual de la acestia spre marele public. Un al treilea scop ar fi "publicitatea" facuta Romaniei in strainatate.
Impresia mea este ca tirajele actuale nu pot indeplini nici unul din aceste scopuri.
De asemenea, nu cred ca actuala politica asupra monedelor omagiale ajuta la dezvoltarea numismaticii si la crearea unei comunitati puternice de colectionari. Unul din scopurile emiterii de omagiale ar trebui sa fie intretinerea si sporirea interesului pentru monedele romanesti, si nu descurajarea lui prin preturi mari si tiraje inaccesibile colectionarilor obisnuiti, care nu vor sau nu isi permit sa plateasca oricit pentru piese cumparate la "mina a doua".
Sint de acord cu ideea exprimata pe forum de bani vechi ca ar trebui ca BNR sa urmeze exemplul unor tari mai avansate in numismatica (SUA, cu programele sale "state quarters" si "westward journey nickels" au avut un succes deosebit, atit la ei cit si in restul lumii). La noi 500 lei eclipsa din 1999 a fost o incercare reusita. Ce mare lucru ar fi ca jumatate din tirajul monedelor comune (50 de bani, de exemplu) sa fie scos cu unul sau mai multe variante de revers, care sa omagieze fiecare alta persoana? Sau sa aniverseze un eveniment istoric? Sau, pur si simplu, sa prezinte animale din fauna Romaniei, cladiri istorice sau orice altceva? Astfel de emisiuni ar crea un mare numar de "colectionari de ocazie", dintre care s-ar selecta in timp o multime de numismati adevarati. Fenomenul numismatic romanesc nu ar avea decit de cistigat, si in final, in urma dezvoltarii pietei de monede, ar avea de cistigat si tara.
Cateva idei:
- asociatii locale de numismatica (nu numai cluburi ale colectionarilor, in care interesele private primeaza). Aceste asociatii, independente de SNR, s-ar putea ocupa de monedele din aria corespunzatoare judetului de bastina sau ar putea sintetiza monedele de patrimoniu sau cele valoroase din diferite colectii particulare, in vederea unor studii locale sau pentru introducerea lor intr-o baza de date nationala. Ele ar putea activa de exemplu in cadrul muzeelor, ca si colaborare externa, neplatita (hobbysti, amatori, 1-2 profesionisti) dara care sa poata dispune de baza materiala si informatia din cadrul complexului muzeal. Sunt convins ca unii directori de muzee ar fi interesati...
In definitiv, daca SNR nu actioneaza, consecinta ar fi spargerea monopolului SNR de catre asociatii mai mici dar mai active.
- simpozioane locale (nu numai banale targuri numismatice) sau targuri insotite si de un simpozion de cateva ceasuri la care sa se prezinte comunicari interesante in domeniu. In acest fel si mass media ar putea fi implicata, fenomenul numismatic devenind din ce in ce mai cunoscut. in masura in care aceste simpozioane devin importante, totul poate culmina cu un Congres national de numismatica. Cu cat manifestarea este mai importanta, cu rasunet cat mai mare, cu atat vor apare si sponsori interesati.
O data cu aparitia fenomenului cultural "numismatica", printr-o educare profesionista a oamenilor, ne vom putea adresa si forurilor superioare dar de la un alt nivel...
- asociatii locale de numismatica (nu numai cluburi ale colectionarilor, in care interesele private primeaza). Aceste asociatii, independente de SNR, s-ar putea ocupa de monedele din aria corespunzatoare judetului de bastina sau ar putea sintetiza monedele de patrimoniu sau cele valoroase din diferite colectii particulare, in vederea unor studii locale sau pentru introducerea lor intr-o baza de date nationala. Ele ar putea activa de exemplu in cadrul muzeelor, ca si colaborare externa, neplatita (hobbysti, amatori, 1-2 profesionisti) dara care sa poata dispune de baza materiala si informatia din cadrul complexului muzeal. Sunt convins ca unii directori de muzee ar fi interesati...
In definitiv, daca SNR nu actioneaza, consecinta ar fi spargerea monopolului SNR de catre asociatii mai mici dar mai active.
- simpozioane locale (nu numai banale targuri numismatice) sau targuri insotite si de un simpozion de cateva ceasuri la care sa se prezinte comunicari interesante in domeniu. In acest fel si mass media ar putea fi implicata, fenomenul numismatic devenind din ce in ce mai cunoscut. in masura in care aceste simpozioane devin importante, totul poate culmina cu un Congres national de numismatica. Cu cat manifestarea este mai importanta, cu rasunet cat mai mare, cu atat vor apare si sponsori interesati.
O data cu aparitia fenomenului cultural "numismatica", printr-o educare profesionista a oamenilor, ne vom putea adresa si forurilor superioare dar de la un alt nivel...
-
PRONUMISMATICA
- Site Admin
- Mesaje: 4936
- Membru din: 07 Ian 2005, 20:04
- Contact:
Deacord, cu o exceptie.
Asta nu cred ca se poate realiza sau se poate realiza doar in foarte mica masura. Cei care detin colectii puternice cu piese foarte valoroase (nu neaparat ca valoare financiara) in general nu prea bat toba despre asta. Mai arata piesele la prieteni apropiati si cam atat. Multi din ei chiar isi tin colectiile prin seifuri la diferite banci. Pe acestia in general nu-i vezi nici pe la targuri. Deci sa-si lasa piesele pozate, studiate si inscrise intr-o baza de date.. nu prea cred.sintetiza monedele de patrimoniu sau cele valoroase din diferite colectii particulare, in vederea unor studii locale sau pentru introducerea lor intr-o baza de date nationala.
Parerea mea e ca principalele defecte ale actualului sistem de emitere a monedelor omagiale si comemorative sint:
- tirajul foarte mic, ce se epuizeaza practic instantaneu;
- pretul ridicat (oricum, mare pentru posibilitatile celor mai multi colectionari);
- sistemul de distributie, prin numai patru ghisee.
Problema tirajului mic
Piesele in doar 250 sau 500 de exemplare sint clar foarte rare. Tirajul este aproape speculativ (Birlic, cu 150 de monede, si Academia tombac si aur, cu cite 35 de monede, se plaseaza in afara oricarei logici si a oricarui comentariu). In zilele noastre e mai usor sa gasesti si sa cumperi un koson autentic (din strainatate) decit una din ultimele emisiuni romanesti. Ma raliez si eu parerii exprimate deja pe forum ca putine exemplare inseamna si o scadere a interesului pentru o anumita moneda. Pofta vine mincind ... dar daca nu ai cum sa prinzi nici macar o inghititura? Mi-e limpede ca in prezent monedele omagiale ajung la doar citiva din colectionarii care poate ar dori sa le aiba.
O solutie paleativa ar putea fi instituirea de catre BNR a unui tiraj minim garantat, pe linga actualul tiraj maxim garantat. Cred ca un tiraj minim garantat de cel putin 2000 de monede isi poate gasi 2000 de cumparatori, fie ei doar colectionari pasionati sau, eventual, proprietari ai unor magazine de numismatica/antichitati. Un tiraj de 2000 exemplare ar asigura in acelasi timp o perioada mai lunga in care moneda sa fie disponibila spre cumparare "la liber".
O alta solutie ar fi un compromis: sa se bata inainte citeva monede pe an in tiraj de 250/500, dar la fiecare astfel de moneda sa se bata obligatoriu una-doua piese in tiraje satisfacatoare, 5000 de piese, sa zicem. Ar putea fi o varianta redusa dimensional, astfel ca fiecare design sa fie accesibil masei colectionarilor.
Toate monedele omagiale "grele" de aur sau de argint ar trebui sa aiba varianta de circulatie comuna (in tiraje suficiente, de masa), de aluminiu sau de nichel, cu acelasi design, cu valori care sa circule efectiv. Fiecare doritor ar putea capata macar cite o piesa. Altfel, ajungem la Birlic: citi oameni au simtit ca a fost aniversat actorul prin posesia unei monede?
Problema pretului ridicat
Cred ca pretul actual e prea indepartat de pretul metalului pretios. Iar combinatia dintre pretul mare si tirajul mic este aproape ucigatoare ...
Mai trebuie luate in calcul si cheltuielile de productie. Nu ma pricep aici, dar un economist ne-ar putea lamuri daca nu cumva un tiraj mai mare ar reduce cu mult cheltuielile de productie pe bucata.
Sistemul de distributie
Ce trebuie sa faca un colectionar care nu e din Bucuresti, Iasi, Cluj Napoca sau Timisoara pentru a cumpara o moneda omagiala romaneasca? Sa se duca la Bucuresti in ziua de punere in vinzare a emisiunii (la Bucuresti se pun in vinzare cele mai multe exemplare)? Sa aiba o ruda in Bucuresti? Dar un bucurestean ce lucreaza dupa un program riguros si nu se poate invoi luni sau marti dimineata? Sa aiba o ruda cu dimineti libere?
Banca ar trebui sa imagineze un sistem care sa "democratizeze" distributia monedelor omagiale. E drept ca un asemenea sistem (distribuirea prin banci particulare, plata in intregime sau doar a unui avans inainte de punerea in vinzare - acceptata de la toti doritorii in cadrul unui sistem de abonare pentru fiecare emisiune etc.) ar putea functiona doar dupa marirea consistenta a tirajelor.
Problema atractivitatii monedelor
Acum un secol monedele noastre, fie ca erau batute in tara, la monetaria de la Bucuresti, fie in strainatate, erau gravate de mari artisti europeni - Kullrich, Scharff, Wyon, Tasset, Lavrillier si altii. Poate ca piesele noastre omagiale ar capata un mare plus de atractivitate - atit in tara cit si in strainatate - daca ar fi semnate de artisti celebri, renumiti pe plan mondial. Omagialele romanesti nu au semnatura artistului pe ele si nu cred ca aceasta trasatura le sporeste in vreun fel valoarea (sint semnate doar piesele emise in 1995 si 1996 plus 5000 de lei Brancusi din 2001, din cite stiu eu).
Tematica emisiunilor
In primii ani de emisie a monedelor omagiale am avut parte de niste piese foarte urite, scrise chiar si in engleza, dedicate organizatiei FAO, UNICEF-ului, olimpiadelor Atlanta sau Nagano, ceea ce ma face sa cred ca erau destinate in special strainatatii. In ultimii ani calitatea monedelor - atit in ceea ce priveste strict realizarea tehnica, dar mai ales al machetarii - a crescut sensibil. Alegerea tematicii din zona legata de Romania - monumente de arta medievala, istoria aurului, evenimente istorice, personalitati - a dus la emisiuni care au un clar specific romanesc. Poate va veni si o vreme cind vom putea spune, privind o moneda omagiala: "dupa tema si stil, e clar emisa de Romania".
- tirajul foarte mic, ce se epuizeaza practic instantaneu;
- pretul ridicat (oricum, mare pentru posibilitatile celor mai multi colectionari);
- sistemul de distributie, prin numai patru ghisee.
Problema tirajului mic
Piesele in doar 250 sau 500 de exemplare sint clar foarte rare. Tirajul este aproape speculativ (Birlic, cu 150 de monede, si Academia tombac si aur, cu cite 35 de monede, se plaseaza in afara oricarei logici si a oricarui comentariu). In zilele noastre e mai usor sa gasesti si sa cumperi un koson autentic (din strainatate) decit una din ultimele emisiuni romanesti. Ma raliez si eu parerii exprimate deja pe forum ca putine exemplare inseamna si o scadere a interesului pentru o anumita moneda. Pofta vine mincind ... dar daca nu ai cum sa prinzi nici macar o inghititura? Mi-e limpede ca in prezent monedele omagiale ajung la doar citiva din colectionarii care poate ar dori sa le aiba.
O solutie paleativa ar putea fi instituirea de catre BNR a unui tiraj minim garantat, pe linga actualul tiraj maxim garantat. Cred ca un tiraj minim garantat de cel putin 2000 de monede isi poate gasi 2000 de cumparatori, fie ei doar colectionari pasionati sau, eventual, proprietari ai unor magazine de numismatica/antichitati. Un tiraj de 2000 exemplare ar asigura in acelasi timp o perioada mai lunga in care moneda sa fie disponibila spre cumparare "la liber".
O alta solutie ar fi un compromis: sa se bata inainte citeva monede pe an in tiraj de 250/500, dar la fiecare astfel de moneda sa se bata obligatoriu una-doua piese in tiraje satisfacatoare, 5000 de piese, sa zicem. Ar putea fi o varianta redusa dimensional, astfel ca fiecare design sa fie accesibil masei colectionarilor.
Toate monedele omagiale "grele" de aur sau de argint ar trebui sa aiba varianta de circulatie comuna (in tiraje suficiente, de masa), de aluminiu sau de nichel, cu acelasi design, cu valori care sa circule efectiv. Fiecare doritor ar putea capata macar cite o piesa. Altfel, ajungem la Birlic: citi oameni au simtit ca a fost aniversat actorul prin posesia unei monede?
Problema pretului ridicat
Cred ca pretul actual e prea indepartat de pretul metalului pretios. Iar combinatia dintre pretul mare si tirajul mic este aproape ucigatoare ...
Mai trebuie luate in calcul si cheltuielile de productie. Nu ma pricep aici, dar un economist ne-ar putea lamuri daca nu cumva un tiraj mai mare ar reduce cu mult cheltuielile de productie pe bucata.
Sistemul de distributie
Ce trebuie sa faca un colectionar care nu e din Bucuresti, Iasi, Cluj Napoca sau Timisoara pentru a cumpara o moneda omagiala romaneasca? Sa se duca la Bucuresti in ziua de punere in vinzare a emisiunii (la Bucuresti se pun in vinzare cele mai multe exemplare)? Sa aiba o ruda in Bucuresti? Dar un bucurestean ce lucreaza dupa un program riguros si nu se poate invoi luni sau marti dimineata? Sa aiba o ruda cu dimineti libere?
Banca ar trebui sa imagineze un sistem care sa "democratizeze" distributia monedelor omagiale. E drept ca un asemenea sistem (distribuirea prin banci particulare, plata in intregime sau doar a unui avans inainte de punerea in vinzare - acceptata de la toti doritorii in cadrul unui sistem de abonare pentru fiecare emisiune etc.) ar putea functiona doar dupa marirea consistenta a tirajelor.
Problema atractivitatii monedelor
Acum un secol monedele noastre, fie ca erau batute in tara, la monetaria de la Bucuresti, fie in strainatate, erau gravate de mari artisti europeni - Kullrich, Scharff, Wyon, Tasset, Lavrillier si altii. Poate ca piesele noastre omagiale ar capata un mare plus de atractivitate - atit in tara cit si in strainatate - daca ar fi semnate de artisti celebri, renumiti pe plan mondial. Omagialele romanesti nu au semnatura artistului pe ele si nu cred ca aceasta trasatura le sporeste in vreun fel valoarea (sint semnate doar piesele emise in 1995 si 1996 plus 5000 de lei Brancusi din 2001, din cite stiu eu).
Tematica emisiunilor
In primii ani de emisie a monedelor omagiale am avut parte de niste piese foarte urite, scrise chiar si in engleza, dedicate organizatiei FAO, UNICEF-ului, olimpiadelor Atlanta sau Nagano, ceea ce ma face sa cred ca erau destinate in special strainatatii. In ultimii ani calitatea monedelor - atit in ceea ce priveste strict realizarea tehnica, dar mai ales al machetarii - a crescut sensibil. Alegerea tematicii din zona legata de Romania - monumente de arta medievala, istoria aurului, evenimente istorice, personalitati - a dus la emisiuni care au un clar specific romanesc. Poate va veni si o vreme cind vom putea spune, privind o moneda omagiala: "dupa tema si stil, e clar emisa de Romania".
Eu colectionez decoratii si nu monede, deci nu ma bag la partea cu comemorativele. Dar cred ca in mare toti colectionarii au aceleasi interese si vor o schimbare. Ce cred eu ca ar trebui facut:
- fondarea cat mai curand posibil a unei organizatii a colectionarilor, paralela cu SNR
- spre deosebire de SNR, noua organizatie ar trebui sa faca lucruri concrete pentru membrii sai, pentru inceput macar sa aiba un site actualizat frecvent cu informatii utile
- ulterior, daca se inscriu mai multi membri, s-ar putea edita o revista lunara gen Colectionarul Roman sau macar un fel de almanah anual cu informatii din domeniu
- organizatia sa sprijine si aparitia cat mai multor carti pentru colectionari, care sa fie vandute membrilor la un pret minim (non-profit)
- noua societate sa se implice in protejarea intereselor colectionarilor (de exemplu in problema emisiunilor de monede comemorative) prin articole in presa (unii dintre noi sunt ziaristi sau cunosc oameni din domeniu), interventii directe ale liderilor sai la institutii ale statului, etc.
- organizarea de targuri regulate, daca e posibil si cu participare internationala
- legaturi cat mai stranse si schimb de informatii cu asociatii similare din alte tari
- crearea unei biblioteci cat mai mari, macar in format electronic
Cat despre revista noastra, eu am trimis-o la multe institutii, cu rezultate aproape nule. Din cele peste 50 de muzee pe care le-am contactat, doar doua mi-au raspuns si doar unul singur ne-a ajutat cu articole (Muzeul Baniei din Craiova, multumita domnului director Mihai Fifor). Am contactat si reviste de istorie si diverse institutii (cum ar fi Instit. de Arheologie), fara rezultate concrete. In schimb, revista a lasat o buna impresie in strainatate si cei de la Muzeul Regal al Armatei Belgiene vor sa porneasca un proiect similar.
Cum multi suntem din Bucuresti, am putea sa ne intalnim intr-un weekend si sa discutam mai pe larg ce se poate face. Voi ce parere aveti? O noua societate nu ar fi foarte greu de fondat si eu unul m-am saturat sa astept ca altii sa schimbe ceva.
- fondarea cat mai curand posibil a unei organizatii a colectionarilor, paralela cu SNR
- spre deosebire de SNR, noua organizatie ar trebui sa faca lucruri concrete pentru membrii sai, pentru inceput macar sa aiba un site actualizat frecvent cu informatii utile
- ulterior, daca se inscriu mai multi membri, s-ar putea edita o revista lunara gen Colectionarul Roman sau macar un fel de almanah anual cu informatii din domeniu
- organizatia sa sprijine si aparitia cat mai multor carti pentru colectionari, care sa fie vandute membrilor la un pret minim (non-profit)
- noua societate sa se implice in protejarea intereselor colectionarilor (de exemplu in problema emisiunilor de monede comemorative) prin articole in presa (unii dintre noi sunt ziaristi sau cunosc oameni din domeniu), interventii directe ale liderilor sai la institutii ale statului, etc.
- organizarea de targuri regulate, daca e posibil si cu participare internationala
- legaturi cat mai stranse si schimb de informatii cu asociatii similare din alte tari
- crearea unei biblioteci cat mai mari, macar in format electronic
Cat despre revista noastra, eu am trimis-o la multe institutii, cu rezultate aproape nule. Din cele peste 50 de muzee pe care le-am contactat, doar doua mi-au raspuns si doar unul singur ne-a ajutat cu articole (Muzeul Baniei din Craiova, multumita domnului director Mihai Fifor). Am contactat si reviste de istorie si diverse institutii (cum ar fi Instit. de Arheologie), fara rezultate concrete. In schimb, revista a lasat o buna impresie in strainatate si cei de la Muzeul Regal al Armatei Belgiene vor sa porneasca un proiect similar.
Cum multi suntem din Bucuresti, am putea sa ne intalnim intr-un weekend si sa discutam mai pe larg ce se poate face. Voi ce parere aveti? O noua societate nu ar fi foarte greu de fondat si eu unul m-am saturat sa astept ca altii sa schimbe ceva.
-
PRONUMISMATICA
- Site Admin
- Mesaje: 4936
- Membru din: 07 Ian 2005, 20:04
- Contact:
Decord cu cele zise de Dragos, o noua organizatie ar fi necesara, care sa faca mult mai multe decat face acum SNR (adica aproape nimic). Chiar daca noua organizatie paralele ar fi un esec, poate asa s-ar trezii cei din conducerea SNR si ar incepe sa mai si faca cate ceva pentru noi. Eu cel putin sunt foarte dezamagit de SNR si incepe sa-mi para rau ca m-am inscris.
- fondarea cat mai curand posibil a unei organizatii a colectionarilor, paralela cu SNR
- spre deosebire de SNR, noua organizatie ar trebui sa faca lucruri concrete pentru membrii sai, pentru inceput macar sa aiba un site actualizat frecvent cu informatii utile
- ulterior, daca se inscriu mai multi membri, s-ar putea edita o revista lunara gen Colectionarul Roman sau macar un fel de almanah anual cu informatii din domeniu
- organizatia sa sprijine si aparitia cat mai multor carti pentru colectionari, care sa fie vandute membrilor la un pret minim (non-profit)
- noua societate sa se implice in protejarea intereselor colectionarilor (de exemplu in problema emisiunilor de monede comemorative) prin articole in presa (unii dintre noi sunt ziaristi sau cunosc oameni din domeniu), interventii directe ale liderilor sai la institutii ale statului, etc.
- organizarea de targuri regulate, daca e posibil si cu participare internationala
- legaturi cat mai stranse si schimb de informatii cu asociatii similare din alte tari
- crearea unei biblioteci cat mai mari, macar in format electronic
Cum multi suntem din Bucuresti, am putea sa ne intalnim intr-un weekend si sa discutam mai pe larg ce se poate face. Voi ce parere aveti? O noua societate nu ar fi foarte greu de fondat si eu unul m-am saturat sa astept ca altii sa schimbe ceva.[/quote]
- spre deosebire de SNR, noua organizatie ar trebui sa faca lucruri concrete pentru membrii sai, pentru inceput macar sa aiba un site actualizat frecvent cu informatii utile
- ulterior, daca se inscriu mai multi membri, s-ar putea edita o revista lunara gen Colectionarul Roman sau macar un fel de almanah anual cu informatii din domeniu
- organizatia sa sprijine si aparitia cat mai multor carti pentru colectionari, care sa fie vandute membrilor la un pret minim (non-profit)
- noua societate sa se implice in protejarea intereselor colectionarilor (de exemplu in problema emisiunilor de monede comemorative) prin articole in presa (unii dintre noi sunt ziaristi sau cunosc oameni din domeniu), interventii directe ale liderilor sai la institutii ale statului, etc.
- organizarea de targuri regulate, daca e posibil si cu participare internationala
- legaturi cat mai stranse si schimb de informatii cu asociatii similare din alte tari
- crearea unei biblioteci cat mai mari, macar in format electronic
Cum multi suntem din Bucuresti, am putea sa ne intalnim intr-un weekend si sa discutam mai pe larg ce se poate face. Voi ce parere aveti? O noua societate nu ar fi foarte greu de fondat si eu unul m-am saturat sa astept ca altii sa schimbe ceva.[/quote]
Scuze dar s-a dorit a fi un citat , dublat de un comentariu.
Oricum , eu nu inteleg cateva lucruri :
de ce sa infiintam o alta organizatie in loc sa incercam sa schimbam ceva in cadrul celei care exista.Situatia e similara cu cea care apare in partidele politice : cum nu-i place cuiva ceva isi face propriul partid .
Ideea ar fi sa avem cateva directii clare pentru realizarea carora sa ne mobilizam , ceva de genul unui program , realizabil intr- anumita perioada de timp;
-O revista lunara deja exista : Colectionarul Roman , pentru a carui aparitie e drept SNR nu are nici un merit .Credeti ca mai este necesara una ? Eu cred ca daca acest proiect tot a inceput ar trebui sprijinit sa continue , asta bineinteles daca cei ce s-au ingrijit de el pana acum vor mai dori sa faca acest lucru;
in privinta aparitiei de carti , a organiazarii de targuri (mai ales cu participare internationala) aici e vorba si de fonduri .Sursa acestora ?E o prima intrebare la care trebuie un raspuns si numai apoi se poate dezvolta subiectul ;
-Schimbul de informatii , site-uri (repet , nici unul al sNR) , toate acestea deja exista , in continuare cred ca nu asta este principala problema .Ideea este sa stabilim ce vremsi sa incercam sa dezmortim lucrurile din interiorul SNR.Daca vom intampina o opozitie clara , de nezdruncinat , mai vedem ce este de facut . Vorba unui cantec , "...parerea mea"
Oricum , eu nu inteleg cateva lucruri :
de ce sa infiintam o alta organizatie in loc sa incercam sa schimbam ceva in cadrul celei care exista.Situatia e similara cu cea care apare in partidele politice : cum nu-i place cuiva ceva isi face propriul partid .
Ideea ar fi sa avem cateva directii clare pentru realizarea carora sa ne mobilizam , ceva de genul unui program , realizabil intr- anumita perioada de timp;
-O revista lunara deja exista : Colectionarul Roman , pentru a carui aparitie e drept SNR nu are nici un merit .Credeti ca mai este necesara una ? Eu cred ca daca acest proiect tot a inceput ar trebui sprijinit sa continue , asta bineinteles daca cei ce s-au ingrijit de el pana acum vor mai dori sa faca acest lucru;
in privinta aparitiei de carti , a organiazarii de targuri (mai ales cu participare internationala) aici e vorba si de fonduri .Sursa acestora ?E o prima intrebare la care trebuie un raspuns si numai apoi se poate dezvolta subiectul ;
-Schimbul de informatii , site-uri (repet , nici unul al sNR) , toate acestea deja exista , in continuare cred ca nu asta este principala problema .Ideea este sa stabilim ce vremsi sa incercam sa dezmortim lucrurile din interiorul SNR.Daca vom intampina o opozitie clara , de nezdruncinat , mai vedem ce este de facut . Vorba unui cantec , "...parerea mea"
Daca SNR traieste din cotizatiile membrilor, de ce nu si viitoarea posibila organizatie? Apoi, o data creata, poate atrage sponsori sau membrii mai generosi...adib scrie:in privinta aparitiei de carti , a organiazarii de targuri (mai ales cu participare internationala) aici e vorba si de fonduri .Sursa acestora ?E o prima intrebare la care trebuie un raspuns si numai apoi se poate dezvolta subiectul
Iar daca va organiza targuri sau alte manifestatii si acestea produc fonduri...
De acord dar totusi , de ce o noua organizatie in loc sa o dezmortim pe cea existenta (care pentru asemenea lucruri a fost creata pana la urma , nu ?)vlahul scrie:Daca SNR traieste din cotizatiile membrilor, de ce nu si viitoarea posibila organizatie? Apoi, o data creata, poate atrage sponsori sau membrii mai generosi...adib scrie:in privinta aparitiei de carti , a organiazarii de targuri (mai ales cu participare internationala) aici e vorba si de fonduri .Sursa acestora ?E o prima intrebare la care trebuie un raspuns si numai apoi se poate dezvolta subiectul
...iar concurenta prinde bine in orice domeniu. Poate asa se vor dezmorti putin si dinozaurii aflati la conducerea centrala a societatii. 
Adi, doar stii foarte bine starea SNR din Iasi. E ca si inexistenta. Chiar daca ar trebui sa ne intalnim lunar. Noroc de Asociatia filatelistilor feroviari ca ne mai dezmorteste un pic. Intalniri saptamanale, ai cu cine schimba o parere (iar de imbogatit colectia sanse slabe, dar mai apare cate ceva din cand in cand). Macar se pastreaza o animatie in jurul nostru, au un buletin trimestrial si din cate stiu au refuzat alipirea la organizatie pt ca se dorea impunerea unui sef din Bucuresti. Au ales independenta, iar lucrurile merg destul de bine. Pe cand la SNR, singura legatura pe care o face cu provincia (cel putin cu Iasul), este o scrisoare la inceput de an in care se prezinta valoarea cotizatiei pe anul in curs.
Acum 3 ani sa incercat spargerea societatii. Sa dorit creearea unei societati paralele, care ar fi functionat in Moldova, cu sediul central la Bacau. Posibil ca VASIL sa stie despre ce este vorba (in cazul in care este un colectionar mai vechi). Cauza principala pentru care Iasul nu a mers pe aceasta idee, a fost la acea data, aniverarea unui secol de la infiintarea societatii. Nu sa dorit ca la moment aniversar sa se tulbure apele. Poate cativa dintre voi isi mai amintesc ca cei din SNR au facut atunci si un site. Care a fost abandonat imediat (din pacate). Desi era pe un server gratuit, nici macar nu sau obosit sa-l intretina la un minim necesar de functionare. In schimb, iata ca persoane fizice, irosesc bani si timp pentru a tine aceasta mica comunitate strans legata, prin siteuri de pe care ai unde lua o informatie utila. Toata stima pentru munca depusa de domnii Aldor, A. & M. Homutescu, Jar, Dragos, Brunotoscana, care fac acest lucru din pasiune, si asa cum am mai spus, pe timpul si cheltuiala lor.
Sunt curios cum merg lucrurile in cadrul SNR - Bucuresti. Banuiesc ca cei care "ne conduc" nici nu calca pe la sediul de pe Popa Tatu. Ca deh, au totusi o varsta venerabila. Si pentru ca veni vorba, are cineva Statutul Societatii? Macar sa vedem ce aributii si responsabilitati avem ca membri.
Adi, doar stii foarte bine starea SNR din Iasi. E ca si inexistenta. Chiar daca ar trebui sa ne intalnim lunar. Noroc de Asociatia filatelistilor feroviari ca ne mai dezmorteste un pic. Intalniri saptamanale, ai cu cine schimba o parere (iar de imbogatit colectia sanse slabe, dar mai apare cate ceva din cand in cand). Macar se pastreaza o animatie in jurul nostru, au un buletin trimestrial si din cate stiu au refuzat alipirea la organizatie pt ca se dorea impunerea unui sef din Bucuresti. Au ales independenta, iar lucrurile merg destul de bine. Pe cand la SNR, singura legatura pe care o face cu provincia (cel putin cu Iasul), este o scrisoare la inceput de an in care se prezinta valoarea cotizatiei pe anul in curs.
Acum 3 ani sa incercat spargerea societatii. Sa dorit creearea unei societati paralele, care ar fi functionat in Moldova, cu sediul central la Bacau. Posibil ca VASIL sa stie despre ce este vorba (in cazul in care este un colectionar mai vechi). Cauza principala pentru care Iasul nu a mers pe aceasta idee, a fost la acea data, aniverarea unui secol de la infiintarea societatii. Nu sa dorit ca la moment aniversar sa se tulbure apele. Poate cativa dintre voi isi mai amintesc ca cei din SNR au facut atunci si un site. Care a fost abandonat imediat (din pacate). Desi era pe un server gratuit, nici macar nu sau obosit sa-l intretina la un minim necesar de functionare. In schimb, iata ca persoane fizice, irosesc bani si timp pentru a tine aceasta mica comunitate strans legata, prin siteuri de pe care ai unde lua o informatie utila. Toata stima pentru munca depusa de domnii Aldor, A. & M. Homutescu, Jar, Dragos, Brunotoscana, care fac acest lucru din pasiune, si asa cum am mai spus, pe timpul si cheltuiala lor.
Sunt curios cum merg lucrurile in cadrul SNR - Bucuresti. Banuiesc ca cei care "ne conduc" nici nu calca pe la sediul de pe Popa Tatu. Ca deh, au totusi o varsta venerabila. Si pentru ca veni vorba, are cineva Statutul Societatii? Macar sa vedem ce aributii si responsabilitati avem ca membri.