Multumesc pentru link. A doua moneda para-3 denghi e interesanta: legenda e asimetric asezata. Daca le-ati putea si cintari v-as fi recunoscator.
P.S. Foarte frumos realizat site-ul!
am si eu o moneda SADAGURA si de mult doream sa va trimit dimensiunile ei,fiind student intr-un laborator de mecanica avem o balanta analitica care nu prea da erori si cantareste foarte bine(am cantarit si alte monede si indica ca in catalog),am cantarit moneda si are 17,02 grame,33mm-diametru,milesism-1772.Mai stiu pe cineva la mine in oras care are si el o moneda am sa o aduc la mine la facultate si am sa o cantaresc si va trimit datele si la ea,daca va mai intereseaza.
Multumesc pentru date!
Proba Dv e o dovada in plus ca aceste monede au circulat, si poate inca mult timp dupa ce monedele "normale" Sadagura au fost repudiate de catre populatie, si aceasta cred ca a fost posibil datorita "E"-ului asemanator cu cel de pe monedele oficiale rusesti.
Dar cel mai interesant lucru la monedele Dv. e greutatea monedei din 1774. E cu 2 grame mai grea decit ce e in baza mea de date!
Povestea cu tunurile turcesti o stie toata lumea....dar cine stie ce deseuri metalice a mai folosit Gartemberg. Densitatea metalului poate varia de la o moneda la alta. Banivechi, nu ar strica sa verifici si densitatea metalului din monede (greutate/volum), poate apar date noi.
De fapt tunurile puse la dispozitia lui Gartemberg de catre armata rusa drept materie prima au fost in cantitate suficienta pentru capacitatea maxima de productie a monetariei de la Sadagura, asa incit el nu a avut nevoie sa caute alte deseuri (pentru folosirea carora ar fi trebuit sa cheltuiasca bani atit pentru transport cit si probabil pentru achizitie). Nu am gasit nici o aluzie referitoare la folosirea altor surse de metal, daca ar fi avut o asemenea intentie, cred ca Gartemberg ar fi optat pentru cuprul pur, mult mai moale decit bronzul. Dar monedele si cele mai grele, si cele mai usoare sint din bronz. Difera doar cantitatea de zgura, sau alte impuritati (care de multe ori s-au consumat in timpul topirii si au lasat cavitati mai mici sau mai mari in flanuri). Sadagurele sint multe ca un svaiter. Din acest punct de vedere cred ca densitatea nu poate fi un criteriu decit daca topim inca o data monedele pentru a elimina gaurile.
Greutatea marita a acestei monede din 1774 (fiind totusi mai usoara decit standardul oficial cu aproape 3 grame) poate avea in opinia mea doar doua explicatii: ori - asa cum se intimpla si la monedele "bune" rusesti din perioada aceea - din cauza tehnicii rudimentare de roluire a fisiilor de cupru (sau bronz in cazul nostru) o fi rezultat o fisie sau o parte a unei fisii mai groasa, din care au reiesit monede mai grele; ori exista o explicatie istorica: cu putin inainte de retragerea trupelor ruse din primavara lui 1774, Rumiantsev il soma pe Gartemberg sa-si plateasca datoriile catre armata rusa (pentru privilegiul de a bate moneda el trebuia sa dea o cota-parte rusilor), dar in bani "buni" - aur sau argint, insa problema cea mare era ca din cauza atit a abuzurilor facute in 1773 cind s-a umblat cam prea tare la greutatea monedelor, cit si din cauza ca populatia ajunsese deja la fundul sacului cu aur si argint si nu mai avea de unde sa-si plateasca impozitele altfel decit tot in monede Sadagura, inflatia era foarte mare, iar anumite marfuri nu se mai vindeau pe monede din bronz. Gartemberg o fi incercat oare sa mai ingreuneze monedele ca sa redea populatiei increderea in ele?
Totusi, de curiozitate am luat in palma o moneda "grea" si una "usoara", aproape 4 grame diferenta intre ele, dar sincer sa fiu nu prea se simte diferenta. La diametru si la grosime se vede, insa la masa imensa de monede in circulatie la acea data, nu cred ca ar fi contat ca ai in buzunar 10 monede usoare si una grea...
Cred totusi ca e o eroare de laminare a platbenzii de bronz.
Da, diferenta e greu de sesizat, fiind monede de modul relativ mare. Si un continut ceva mai ridicat de plumb are putea spori putin densitatea, dar totusi mai plauzibila este laminarea unor benzi mai groase.
