Din articolol de mai jos, se pare ca deja incep alegerile pt modelele Euro.
http://www2.libertatea.ro/index.php?sec ... sid=196343
Modele pt monedele Euro?
Modele pt monedele Euro?
http://coinsandliterature.blogspot.com/
"Stiu marii paznici unde ne aflam?
Abia iesiti din scutecele humii,
Ne-am catarat pe-acoperisul lumii
Si pe taisul evului umblam."
-
cristoph
-
cristoph
nu stiu ce sa zic daca e o stire de luat in considerare 
sau din acea de umplutura 
, nu a venit prigoana sau cioaca la un interviu si au gasit reportajul asta 
Coincidenta sau nu, eroul principal e tot un jurnalist...
Asta seamana a articol tinut in sertar pana lipsesc subiecte de interes.
Informatiile din el nu sunt coerente, se vorbeste de una si pozele monedelor sunt altele, ca sa nu mai zic ca nu citeaza pe nimeni din BNR cand da ca data sigura 2014 trecerea la euro.
Personal sper la un taler olandez comemorativ la comemmorarea a 150 de ani a leului din Romania moderna. Si la cum decurge situatia economica, s-ar putea sa depaseasca cu mult si acea aniversare.
Asta seamana a articol tinut in sertar pana lipsesc subiecte de interes.
Informatiile din el nu sunt coerente, se vorbeste de una si pozele monedelor sunt altele, ca sa nu mai zic ca nu citeaza pe nimeni din BNR cand da ca data sigura 2014 trecerea la euro.
Personal sper la un taler olandez comemorativ la comemmorarea a 150 de ani a leului din Romania moderna. Si la cum decurge situatia economica, s-ar putea sa depaseasca cu mult si acea aniversare.
Pecunia non olet.
-
PRONUMISMATICA
- Site Admin
- Mesaje: 4936
- Membru din: 07 Ian 2005, 20:04
- Contact:
-
cristoph
Romania este obligata prin tratatul de aderare sa adopte euro.
Nu are optiunea de a nu adopta moneda, cum are Marea Britanie de exemplu...
Asadar, euro va veni mai devreme sau mai tarziu
S-a spus destul de clar ca pentru noile state membre nu se vor accepta smecherii de genul celor practicate de Suedia sau Danemarca...
Nu are optiunea de a nu adopta moneda, cum are Marea Britanie de exemplu...
Asadar, euro va veni mai devreme sau mai tarziu
S-a spus destul de clar ca pentru noile state membre nu se vor accepta smecherii de genul celor practicate de Suedia sau Danemarca...
Aldor a facut observatia (foarte reala) ca multi din zona euro regreta renuntarea la moneda nationala, din motive economice. Nemtii si francezii, adica locomotivele economiei EU. Nu pling nici portughezii dupa escudo si nici grecii dupa drahma. Fiindca tarilor mai slabe economic intrarea in zona euro le-a adus o stabilitate mult mai buna. Cei puternici economic au cel mai mult de pierdut, ceea ce nu e cazul Romaniei. Noua adoptarea euro ne va aduce beneficii. De aceea problema nu se pune DACA adoptam euro, ci CIND indeplinim cerintele minime pentru a fi acceptati in clubul euro.
Mai sunt si planuri secundare ale acestei treceri.Unul este "echivalarea" preturilor, unele mai mult sau mai putin justificate.
Majoritatea firmelor ce nu sunt controlate de stat vor specula acest moment si vor introduce preturi mai mari decat daca ar fi convertit la cursul oficial. S-a intamplat in majoritatea tarilor acum EURO si probabil se va intampla si la noi.
Doua exemple :
In Italia, producatorii de pantofi taiasera parca niste zerouri din preturi, lasand apoi pretul "imprtit", in euro. Calculat astfel si nu riguros, dupa curs, pretul era de fapt cu 20% mai mare decat inainte, desi marfa era aceeasi.
In Cipru, apa potabila se vinde in unitati de 20 L. Anul trecut era 0,5 Lire ( aprox 0,85 Euro ), acum este 1 Euro.
Iacata niste scumpiri pe care orice stat, cat de dezvoltat, le va respinge si care inerent vor fi aduse de aceasta trecere. Din acst punct de vedere, nu cred ca va fi primita foarte buine la inceput venirea lui Euro in locul Leului.
PS: Grecii sunt un popor mandru si nationalist, este normal sa urasca EURO care este unul dintre atributele suveranitatii lor ce nu mai depinde de ei. Cu toate ca, este scris pe Euro, ca si favoare speciala, in a doua grafie, cea greceasca. Pentru restul tarilor s-a folosit cea latina.
Majoritatea firmelor ce nu sunt controlate de stat vor specula acest moment si vor introduce preturi mai mari decat daca ar fi convertit la cursul oficial. S-a intamplat in majoritatea tarilor acum EURO si probabil se va intampla si la noi.
Doua exemple :
In Italia, producatorii de pantofi taiasera parca niste zerouri din preturi, lasand apoi pretul "imprtit", in euro. Calculat astfel si nu riguros, dupa curs, pretul era de fapt cu 20% mai mare decat inainte, desi marfa era aceeasi.
In Cipru, apa potabila se vinde in unitati de 20 L. Anul trecut era 0,5 Lire ( aprox 0,85 Euro ), acum este 1 Euro.
Iacata niste scumpiri pe care orice stat, cat de dezvoltat, le va respinge si care inerent vor fi aduse de aceasta trecere. Din acst punct de vedere, nu cred ca va fi primita foarte buine la inceput venirea lui Euro in locul Leului.
PS: Grecii sunt un popor mandru si nationalist, este normal sa urasca EURO care este unul dintre atributele suveranitatii lor ce nu mai depinde de ei. Cu toate ca, este scris pe Euro, ca si favoare speciala, in a doua grafie, cea greceasca. Pentru restul tarilor s-a folosit cea latina.
Pecunia non olet.
-
cristoph
pe monezile subunitare pe spatele lor este trecuta vechea denumire a drahmei grecesti lepta , care nu cred ca inseamna cents in greceste , asa ca ei nu au pierdut decat o denumire drahmaamonra scrie:PS: Grecii sunt un popor mandru si nationalist, este normal sa urasca EURO care este unul dintre atributele suveranitatii lor ce nu mai depinde de ei. Cu toate ca, este scris pe Euro, ca si favoare speciala, in a doua grafie, cea greceasca. Pentru restul tarilor s-a folosit cea latina.
P.S. In urma unui sondaj in Germania peste 60% doresc sa se revina la marca germana
-
popoviciliza
- ******
- Mesaje: 1973
- Membru din: 16 Feb 2014, 18:07
Re: Modele pt monedele Euro?
... iar se agită sacul cu şoareci:
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.11.2016
http://www.zf.ro/eveniment/cel-mai-pesi ... e-15963791
Cel mai pesimist studiu despre aderarea României la zona euro: abia peste nouă ani vom fi în stare
Sorin Pâslaru
"Dacă România va creşte cu 5% pe an în medie în următoarele două decenii, va ajunge din urmă media de dezvoltare economică a zonei euro în 18 ani, iar nivelul de 75% din media zonei euro în 9 ani, adică în 2024, afirmă studiul „România şi aderarea la zona euro: întrebarea este în ce condiţii?“, redactat de economiştii Daniel Dăianu, Ella Kallai, Gabriela Mihailovici şi Aura Socol.
Din sinteza studiului, care va fi lansat astăzi la Banca Naţională, reiese că este recomandabilă atingerea unui nivel de circa 75% din media zonei euro pentru a adera la euro.
România este astăzi la un PIB pe locuitor de circa 25% la cursul de schimb şi de 57% din media zonei euro, la paritatea puterii de cumpărare.
„Credem că România trebuie să ţintească un PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare) de cel puţin 75% din media UE la data aderării. Ţările baltice nu sunt cazuri relevante având în vedere dimensiunea lor şi aranjamentele de consum monetar ce au predispus la o opţiune“, se arată în lucrare. Ţările baltice erau la 55-60% din media zonei euro la aderare.
Aceasta este cea mai pesimistă opinie prezentată până acum în ceea ce priveşte aderarea României la euro. În ipoteza celor patru economişti, România ar trebui să adere la zona euro abia în 2025, în condiţiile în care au fost planuri de aderare la zona euro pentru 2015, apoi pentru 2019.
Mai mult, dacă nivelul de creştere economică în următorii 20 de ani va fi ritmul mediu de creştere din perioada 2000-2015, atunci România va reuşi să ajungă din urmă media zonei euro abia în 27 de ani, iar 75% din media zonei euro în 13 ani.
Presupunând că economia României va creşte cu 5% pe an, îndepărtarea ţintei euro, conform acestui studiu, lasă fără replică pe oricine care credea în capacitatea economiei româneşti de a se restructura şi de a se aşeza în forma unei economii vestice în doar 2-3 decenii de la revoluţie. Este de fapt nevoie, afirmă autorii, de 44 de ani pentru ca România să ajungă la media UE, şi asta în mod optimist.
Sunt scoase în evidenţă viciile construcţiei Uniunii Monetare: faptul că nu a asigurat convergenţă între statele membre, că nu este o arie monetară optimă, cu economii compatibile structural, că nu are instrumente de amortizare a şocurilor asimetrice şi că permite numai devalorizări interne ca proces de corecţie, ceea ce este costisitor social şi politic.
Autorii afirmă că susţinătorii ideii că aderarea cât mai rapidă la zona euro este bună pentru a oferi o nouă ţintă pentru dezvoltarea ţării greşesc. „De ce ar fi mai mobilizatoare pentru cetăţeni aderarea la zona euro decât un program de dezvoltare care să însemne autostrăzi şi drumuri, dezvoltarea infrastructurii în general, mai multe resurse pentru educaţie şi sănătate?“.
Cei patru economişti nu dau însă şi soluţii pentru a adera mai repede la UE şi pentru a termina astfel tranziţia din România, ci doar vorbesc de aceleaşi bine cunoscute „reforme structurale profunde“.
„Este nevoie de o creştere economică bazată pe câştiguri de productivitate – ceea ce înseamnă mai multe investiţii publice şi private, inovaţie tehnologică. Sunt necesare bunuri publice necesare(infrastructura de bază), finanţate cu un nivel adecvat de venituri fiscale (nu cu 28% din PIB, ca acum, în timp ce media din UE este 40%).“
De fapt, după cum arată sinteza sa trimisă ieri presei, este mai mult un avertisment - nu vă grăbiţi să aderaţi la euro, mai ales că în loc de semnul întrebării este folosit chiar semnul exclamării după expresia „întrebarea este în ce condiţii!“.
Studiul, care tratează avantajele şi dezavantajele aderării la euro, este cel mai cuprinzător de până acum. Concluziile sale sunt sceptice."
Interesant că studiul [încă] nu este şi pe site-ul BNR...
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.11.2016
http://www.zf.ro/eveniment/cel-mai-pesi ... e-15963791
Cel mai pesimist studiu despre aderarea României la zona euro: abia peste nouă ani vom fi în stare
Sorin Pâslaru
"Dacă România va creşte cu 5% pe an în medie în următoarele două decenii, va ajunge din urmă media de dezvoltare economică a zonei euro în 18 ani, iar nivelul de 75% din media zonei euro în 9 ani, adică în 2024, afirmă studiul „România şi aderarea la zona euro: întrebarea este în ce condiţii?“, redactat de economiştii Daniel Dăianu, Ella Kallai, Gabriela Mihailovici şi Aura Socol.
Din sinteza studiului, care va fi lansat astăzi la Banca Naţională, reiese că este recomandabilă atingerea unui nivel de circa 75% din media zonei euro pentru a adera la euro.
România este astăzi la un PIB pe locuitor de circa 25% la cursul de schimb şi de 57% din media zonei euro, la paritatea puterii de cumpărare.
„Credem că România trebuie să ţintească un PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare) de cel puţin 75% din media UE la data aderării. Ţările baltice nu sunt cazuri relevante având în vedere dimensiunea lor şi aranjamentele de consum monetar ce au predispus la o opţiune“, se arată în lucrare. Ţările baltice erau la 55-60% din media zonei euro la aderare.
Aceasta este cea mai pesimistă opinie prezentată până acum în ceea ce priveşte aderarea României la euro. În ipoteza celor patru economişti, România ar trebui să adere la zona euro abia în 2025, în condiţiile în care au fost planuri de aderare la zona euro pentru 2015, apoi pentru 2019.
Mai mult, dacă nivelul de creştere economică în următorii 20 de ani va fi ritmul mediu de creştere din perioada 2000-2015, atunci România va reuşi să ajungă din urmă media zonei euro abia în 27 de ani, iar 75% din media zonei euro în 13 ani.
Presupunând că economia României va creşte cu 5% pe an, îndepărtarea ţintei euro, conform acestui studiu, lasă fără replică pe oricine care credea în capacitatea economiei româneşti de a se restructura şi de a se aşeza în forma unei economii vestice în doar 2-3 decenii de la revoluţie. Este de fapt nevoie, afirmă autorii, de 44 de ani pentru ca România să ajungă la media UE, şi asta în mod optimist.
Sunt scoase în evidenţă viciile construcţiei Uniunii Monetare: faptul că nu a asigurat convergenţă între statele membre, că nu este o arie monetară optimă, cu economii compatibile structural, că nu are instrumente de amortizare a şocurilor asimetrice şi că permite numai devalorizări interne ca proces de corecţie, ceea ce este costisitor social şi politic.
Autorii afirmă că susţinătorii ideii că aderarea cât mai rapidă la zona euro este bună pentru a oferi o nouă ţintă pentru dezvoltarea ţării greşesc. „De ce ar fi mai mobilizatoare pentru cetăţeni aderarea la zona euro decât un program de dezvoltare care să însemne autostrăzi şi drumuri, dezvoltarea infrastructurii în general, mai multe resurse pentru educaţie şi sănătate?“.
Cei patru economişti nu dau însă şi soluţii pentru a adera mai repede la UE şi pentru a termina astfel tranziţia din România, ci doar vorbesc de aceleaşi bine cunoscute „reforme structurale profunde“.
„Este nevoie de o creştere economică bazată pe câştiguri de productivitate – ceea ce înseamnă mai multe investiţii publice şi private, inovaţie tehnologică. Sunt necesare bunuri publice necesare(infrastructura de bază), finanţate cu un nivel adecvat de venituri fiscale (nu cu 28% din PIB, ca acum, în timp ce media din UE este 40%).“
De fapt, după cum arată sinteza sa trimisă ieri presei, este mai mult un avertisment - nu vă grăbiţi să aderaţi la euro, mai ales că în loc de semnul întrebării este folosit chiar semnul exclamării după expresia „întrebarea este în ce condiţii!“.
Studiul, care tratează avantajele şi dezavantajele aderării la euro, este cel mai cuprinzător de până acum. Concluziile sale sunt sceptice."
Interesant că studiul [încă] nu este şi pe site-ul BNR...