Gros de Brasov.

[banivechi]

In Buzdugan sint zeci de variante descrise. Si nu putem baga mina in foc ca nu exista x alte variante necatalogate. Deci comparatia cu imaginea altei monede (si mai ales din alt an) nu e relevanta in privinta autenticitatii in cazul asta.

[PRONUMISMATICA]

Am atasat imaginea pentru a compara stilul. Indiferent cate variante ar exista, stilul ramane la fel. O varianta inseamna: legenda diferita, cate un punct sau alt semn in plus sau in minus in legenda, etc. E suficient sa studiati de ex. cercul din mijloc care inconjoara stema Brasovului pe avers / vulturul de pe revers si modul cum sunt desenate literele.
Cercul amintit pe o piesa originala este desenat cu o linie groasa si are tocmai forma unui cerc, spre deosebire de piesa aflata in discutie, unde are o linie subtire, tremuranda, parca desenata cu o mana nesigura si nu e tocmai rotunda. Aceeasi problema si cu literele, care nu sunt desenate cu linii ferme, aceeasi litera care apare in mai multe locuri in legenda arata diferit, spre exemplu comparati literele O intre ele, literele A intre ele... O litera care apare in mai multe locuri in legenda unei astfel de monede trebuie sa aibe un desen identic de fiecare data, pentru ca nu au fost gravate separat.

Scuzati exprimarea greoaie, ora tarzie e de vina.

[banivechi]

Exista o multitudine de matrite diferite, executate de mesteri diferiti. Cred ca multi aurari din Brasov (daca nu chiar toti), si probabil chiar si fierari au contribuit la baterea acestor monede. Sint bani de necesitate emisi in conditii improprii asa ca e normal sa apara atit abateri de la calitatea materialului, cit si de la cea a graficii. Nu vreau sa fac comparatie cu Sadagurele unde cite monede sint atitea diferente, fiindca tirajele nu sint comparabile, dar hai sa ne uitam si la alti bani de necesitate si vedem diferente mai mult decit evidente.
Poate moneda in cauza e facuta de un potcovar mai talentat...

[PRONUMISMATICA]

Nu prea cred sa fi existat prea multi mesteri in acei ani la monetaria din Brasov, pentru ca piesele acolo au fost batute, si n-au fost facute de bijutieri, fierari, sau mai stiu eu cine. Eu personal am o retinere in a le considera bani de necesitate. In seria emisa de orasul Brasov intre anii 1612-1615 pe langa grosi au mai existat guldeni, taleri, ducat si chiar piese de 10 ducati. Daca e sa le consideram bani de necesitate, atunci trebuie sa le consideram pe toate, pentru au fost emise in aceleasi conditii. Or, daca taleri de necesitate au mai existat, ducatii si piese de 10 ducati nu prea se pot incadra in aceasta categorie.

[luc]

Nici eu nu cred ca sunt monede de necesitate. Dar piesa mi se pare OK in continuare.
Daca tot s-a ajuns cu discutia la fabricarea acestor monede, as dori sa intreb daca exista informatii despre tehnica de batere a monedelor din Transilvania, in aceasta perioada.
In Europa, in anul 1530 Benvenito Cellini foloseste la fabricarea monedelor, balansoarul monetar si în anul 1550, Henrich II achiziţionează de la un meşter din Augsburg (Marx Schwab) cele trei maşini indispensabile pentru fabricarea semimecanizată a monedelor: laminorul, preduceaua şi balansoarul (inf. e din M. Daumas (coord.), Histoire générale des techniques, II. Les premieres étapes du machinisme, Paris, 1965, p. 66, 266-267).
In Polonia, introducerea presei cu valţuri s-a realizat destul de repede, in vremea lui Stefan Bathory.
Mai are cineva si alte informatii despre tehnica de batere a monedelor, fie in Transilvania, fie aiurea in Europa (ma intereseaza Suedia, in special)? Orice trimitere bibliografica, referitoare la acest subiect, este binevita.

[ZAR]

Mai are cineva si alte informatii despre tehnica de batere a monedelor, fie in Transilvania, fie aiurea in Europa (ma intereseaza Suedia, in special)? Orice trimitere bibliografica, referitoare la acest subiect, este binevita.

De Suedia si in general toate tarile nordice si eu sunt interesat.

[PRONUMISMATICA]

Nu s-au pastrat date decat de la monetaria din Baia Mare, unde din 1583 s-a folosit metoda Walzenprägung pentru fabricarea monedelor. Se pare ca aici s-a utilizat pentru prima data un Walzenprägewerk in Transilvania.
(Huszar-Pap-Winkler, Monede si Medalii din Transilvania, Bucuresti, 1996, p. 69)

"Desi detinem extrem de putine date concrete despre gravorii Transilvaneni, monedele pastrate documenteaza buna lor pregatire profesionala si chiar un simt artistic remarcabil. Marcarea in stanta a literelor, semnelor de punctuatie s. a. nu se facea prin gravare, ci prin punctarea acestora cu instrumente anume confectionate, acelea de stantare (germ.: Punzen)." - din aceeasi lucrare.

Este singura lucrare pe care o am acasa care trateaza acest subiect.

[andi_codescu]

Ma intereseaza foarte mult lucrarea Huszar-Pap-Winkler, Monede si Medalii din Transilvania. Va rog, imi puteti spune la ce editura a aparut si daca mai sunt sanse sa o gasesc pe undeva? Multumesc.

[PRONUMISMATICA]

A aparut la editura Kriterion in 1996, dar e in limba maghiara.

[andi_codescu]

Multumesc mult! Inseamna ca e cea de pe okazii. Cred ca o cumpar. Din pacate nu stiu maghiara, dar nu se stie niciodata, poate invat .

[ZAR]

Exista centre autorizate care fac traduceri la comanda din aproape orice limba, dar nu stiu ce preturi au, oricum presupun ca sunt functie de material (nr. de pagini).

[andi_codescu]

Au preturi destul de mari (cativa euro/pagina). Cum lucrarea are vreo 220 de pagini, mai bine imi iau un dictionar maghiar-roman si incep sa buchisesc. Ceva-ceva tot inteleg.