Tudor C scrie:Si dupa:
BogdanC scrie:Oricum culoarea monedei se va inchide in timp.
Cam asa arata moneda dupa 8 luni (moneda de la pagina 3):
Despre CURATAREA MONEDELOR
-
Tudor C
www.nobleromancoins.com/ - Pe aceasta adresa gasiti mai multe despre curatarea monedelor chiar si solutii de patina falsa precum si niste scule de curatat dar sincer sa fiu eu nu as incerca asa ceva.krazy scrie:Printre ustensilele necesare curatarii monedelor este specificata adesea "periuta/peria de nailon"(?) nylon brush. Se gasesc astfel de produse la noi?
Multumiri OASE70, foarte interesant siteul "www.nobleromancoins.com" !!! 
"Audaces Fortuna Juvat !!!"
Lacuri
S-a discutat aici despre indepartarea petelor verzi de pe monezi/jetoane de cupru/alama/bronz. S-a pomenit si lacuirea dar prea multe nu s-au spus.
Asi avea 2 intrebari despre lacuire:
1. ce lac sa folosesc (hmmm cam generala intrebarea - recunosc). Merge simplul lac de unghii al sotiei sau un lac gasit prin comert. Sunt lacuri speciale prin magazinele de specialitate?
2. daca lacuiesc o piesa cu pete verzi - presupunand ca lacul corespunde lamuririi din 1) - asta ar fi suficient fara sa mai fac si curatarea? Ma gandesc ca prin indepartarea oxizilor ramane acel piting care strica piesa. Eu asi fi mai dispus sa am o piesa cu pete verzi decat una cu piting. In plus presupun ca lacul ar putea (ar putea?) actiona ca izolator pt oxidant sau pt clor...
Ce parere aveti? Multumesc!
Asi avea 2 intrebari despre lacuire:
1. ce lac sa folosesc (hmmm cam generala intrebarea - recunosc). Merge simplul lac de unghii al sotiei sau un lac gasit prin comert. Sunt lacuri speciale prin magazinele de specialitate?
2. daca lacuiesc o piesa cu pete verzi - presupunand ca lacul corespunde lamuririi din 1) - asta ar fi suficient fara sa mai fac si curatarea? Ma gandesc ca prin indepartarea oxizilor ramane acel piting care strica piesa. Eu asi fi mai dispus sa am o piesa cu pete verzi decat una cu piting. In plus presupun ca lacul ar putea (ar putea?) actiona ca izolator pt oxidant sau pt clor...
Ce parere aveti? Multumesc!
Orice stiinta este un sistem de ipoteze; orice filozofie, un pariu cu timpul. Sistemele se pot substitui iar pariurile se pierd de obicei - parafrazandu-l pe Julio Cortázar via „Mironositele” de Federico Andahazi
Buna seara si La multi ani!
- sa fie cat mai inert (sa nu reactioneze cu metalul);
- sa fie reversibil (sa poata fi indepartat usor cu solventi - deci fara actiune mecanica - oricand);
- sa fie transparent, incolor, de preferat cat mai putin lucios (mat);
- sa izoleze bine de mediul exterior;
- sa imbatraneasca cat mai greu, fara a elibera produsi corozivi;
- sa nu fie toxic;
- sa se dizolve usor in solventi uzuali, netoxici...
...si lista ar putea continua.
In principiu sunt destul de bune si lacurile pe baza de nitroceluloza (lacul de unghii are celuloid - derivat de nitroceluloza plastifiat cu camfor, plus alte adaosuri, la urgenta merge dar vedeti lista de mai sus!).
Mult mai bune sunt lacurile pe baza de metacrilati - materiale plastice gen Plexiglas. Exista chiar un polimer special din familia metacrilatilor, numit Paraloid, a carui varianta Paraloid B72 (dizolvat in acetona) este ideala pentru acoperiri de metale (dar si pentru hartie, carton, lemn etc., cu precautiile de rigoare legate de cerneluri, vopsele etc.), si chiar ca adeziv, pentru lipiri inerte si rezistente in timp - si, mai ales, reversibile. Puteti cauta Paraloid B72 la magazinele cu consumabile pentru pictura, se prezinta sub forma unor granule de plastic transparent. Daca puteti si gasiti, luati si acetona anhidra pentru a dizolva complet plasticul.
Ca solutie alternativa accesibila eu am mai folosit Plexiglasul dizolvat in acetona (aceasta cat mai pura posibil, merge si cea din comert, dizolvantul pt. lac de unghii, desi chiar si cea mai curata are apa si s-ar putea sa nu dizolve bine Plexiglasul), eventual in acetona amestecata cu toluen in proportie 3:1 (desi toluenul e de evitat fiind toxic). Daca e Plexi imbatranit (galbui - de ex. provenit din parbrize vechi) se va dizolva greu, posibil incomplet. De preferat este cel cat mai alb, care nu a fost expus la soare (radiatiile UV accelereaza imbatranirea multor polimeri).
Lacuirea peste petele de ''boala bronzului'' poate duce la distrugerea piesei. Nu faceti decat sa izolati de exterior zonele respective, clorul continua sa manance din metal, sub stratul de lac. Nici monedele insuficient uscate nu se lacuiesc.
Ca o regula generala, inainte de lacuire monedele trebuie sa fie inerte/stabilizate, adica fara puncte de coroziune/boala bronzului care pot evolua in timp; fara umiditate adsorbita/absorbita in stratul de suprafata, in pori etc.; fara grasimi sau alte impuritati de natura organica pe suprafata lor (la argint apar amprente negre in timp)- deci nu se ating direct cu buricele degetelor dupa degresare. Se prefera adesea in laboratoarele de conservare/restaurare uscarea prin imersie in etanol sau acetona anhidre, pure (calitate analitica - deci nu ceea ce gasim in magazine), care asigura si un anumit grad de degresare. Abia dupa ce ne asiguram ca aceste conditii sunt indeplinite, monedele pot fi lacuite.
Desigur ca o moneda de argint va avea mult mai putine probleme de coroziune in timp comparativ cu una de bronz. De aceea este de dorit ca lacuirea monedelor de bronz sa fie facuta respectand toate conditiile de mai sus.
Depinde ce fel de pete verzi - va referiti la "boala bronzului"? Poate atasati o imagine exemplificatoare...In nici un caz petele de boala bronzului nu se acopera cu lac!!! Intai trebuie indepartata aceasta problema!drmau scrie:S-a discutat aici despre indepartarea petelor verzi de pe monezi/jetoane de cupru/alama/bronz.
Un lac adecvat pentru monede (si alte obiecte metalice la care e importanta pastrarea nealterata a suprafetei) ar trebui:drmau scrie: Asi avea 2 intrebari despre lacuire:
1. ce lac sa folosesc (hmmm cam generala intrebarea - recunosc). Merge simplul lac de unghii al sotiei sau un lac gasit prin comert. Sunt lacuri speciale prin magazinele de specialitate?
- sa fie cat mai inert (sa nu reactioneze cu metalul);
- sa fie reversibil (sa poata fi indepartat usor cu solventi - deci fara actiune mecanica - oricand);
- sa fie transparent, incolor, de preferat cat mai putin lucios (mat);
- sa izoleze bine de mediul exterior;
- sa imbatraneasca cat mai greu, fara a elibera produsi corozivi;
- sa nu fie toxic;
- sa se dizolve usor in solventi uzuali, netoxici...
...si lista ar putea continua.
In principiu sunt destul de bune si lacurile pe baza de nitroceluloza (lacul de unghii are celuloid - derivat de nitroceluloza plastifiat cu camfor, plus alte adaosuri, la urgenta merge dar vedeti lista de mai sus!).
Mult mai bune sunt lacurile pe baza de metacrilati - materiale plastice gen Plexiglas. Exista chiar un polimer special din familia metacrilatilor, numit Paraloid, a carui varianta Paraloid B72 (dizolvat in acetona) este ideala pentru acoperiri de metale (dar si pentru hartie, carton, lemn etc., cu precautiile de rigoare legate de cerneluri, vopsele etc.), si chiar ca adeziv, pentru lipiri inerte si rezistente in timp - si, mai ales, reversibile. Puteti cauta Paraloid B72 la magazinele cu consumabile pentru pictura, se prezinta sub forma unor granule de plastic transparent. Daca puteti si gasiti, luati si acetona anhidra pentru a dizolva complet plasticul.
Ca solutie alternativa accesibila eu am mai folosit Plexiglasul dizolvat in acetona (aceasta cat mai pura posibil, merge si cea din comert, dizolvantul pt. lac de unghii, desi chiar si cea mai curata are apa si s-ar putea sa nu dizolve bine Plexiglasul), eventual in acetona amestecata cu toluen in proportie 3:1 (desi toluenul e de evitat fiind toxic). Daca e Plexi imbatranit (galbui - de ex. provenit din parbrize vechi) se va dizolva greu, posibil incomplet. De preferat este cel cat mai alb, care nu a fost expus la soare (radiatiile UV accelereaza imbatranirea multor polimeri).
drmau scrie: 2. daca lacuiesc o piesa cu pete verzi - presupunand ca lacul corespunde lamuririi din 1) - asta ar fi suficient fara sa mai fac si curatarea? Ma gandesc ca prin indepartarea oxizilor ramane acel piting care strica piesa. Eu asi fi mai dispus sa am o piesa cu pete verzi decat una cu piting. In plus presupun ca lacul ar putea (ar putea?) actiona ca izolator pt oxidant sau pt clor...Ce parere aveti? Multumesc!
Lacuirea peste petele de ''boala bronzului'' poate duce la distrugerea piesei. Nu faceti decat sa izolati de exterior zonele respective, clorul continua sa manance din metal, sub stratul de lac. Nici monedele insuficient uscate nu se lacuiesc.
Ca o regula generala, inainte de lacuire monedele trebuie sa fie inerte/stabilizate, adica fara puncte de coroziune/boala bronzului care pot evolua in timp; fara umiditate adsorbita/absorbita in stratul de suprafata, in pori etc.; fara grasimi sau alte impuritati de natura organica pe suprafata lor (la argint apar amprente negre in timp)- deci nu se ating direct cu buricele degetelor dupa degresare. Se prefera adesea in laboratoarele de conservare/restaurare uscarea prin imersie in etanol sau acetona anhidre, pure (calitate analitica - deci nu ceea ce gasim in magazine), care asigura si un anumit grad de degresare. Abia dupa ce ne asiguram ca aceste conditii sunt indeplinite, monedele pot fi lacuite.
Desigur ca o moneda de argint va avea mult mai putine probleme de coroziune in timp comparativ cu una de bronz. De aceea este de dorit ca lacuirea monedelor de bronz sa fie facuta respectand toate conditiile de mai sus.
Monedele Moldovei şi Ţării Româneşti http://monederomanesti.cimec.ro
Lacuire
BogdanC,
asta da raspuns!
Multumesc mult... ramane sa vad cum pot sa fac.
Piesa care are pete verzi si care ma doare cel mai mult este jetonul de 100 Chiojdeni - cel care e si in galeria de imagini.
Cred ca este un bronz sau o alama... n-am un catalog de jetoane sa vad ce material este.
Sa vad ce pot face ca sa-l salvez dar trebuie sa fac ceva in aceasta directie. Pata verde se poate vedea deja pe poza din galerie - partea proasta este ca a evoluat.
Daca mai aveti informatii va rog sa le postati.
Multumesc inca o data!
asta da raspuns!
Multumesc mult... ramane sa vad cum pot sa fac.
Piesa care are pete verzi si care ma doare cel mai mult este jetonul de 100 Chiojdeni - cel care e si in galeria de imagini.
Cred ca este un bronz sau o alama... n-am un catalog de jetoane sa vad ce material este.
Sa vad ce pot face ca sa-l salvez dar trebuie sa fac ceva in aceasta directie. Pata verde se poate vedea deja pe poza din galerie - partea proasta este ca a evoluat.
Daca mai aveti informatii va rog sa le postati.
Multumesc inca o data!
Orice stiinta este un sistem de ipoteze; orice filozofie, un pariu cu timpul. Sistemele se pot substitui iar pariurile se pierd de obicei - parafrazandu-l pe Julio Cortázar via „Mironositele” de Federico Andahazi
Cu placere! Eu zic sa actionati fara intarziere, "boala bronzului" evolueaza in timp, mai ales in mediu relativ umed. De altfel umiditatea declanseaza adesea b.b. la monede din bronz care inainte pareau stabile (dar aveau zone in care existau cloruri).
In afara de metodele cu oxid de argint si pulbere de zinc pe care le-am descris in postarile anterioare, se pare ca mai dă rezultate si metoda incalzirii uscate a monedelor afectate de b.b., la o temperatura nu foarte ridicată, dar va trebui sa consult cateva publicatii si sa revin cu detalii.
Pentru a verifica stabilitatea unei monede (la care s-a tratat b.b., sau care urmeaza a fi lacuita) se poate face testul in camera umeda (am descris anterior procedura simpla). Sunt sanse ca expunerea la umiditate sa declanseze b.b. in anumite zone, deci nu efectuati testul pana nu sunteti pregatit sa tratati acele puncte.
Ca un exemplu practic, eu am tratat acum cca 2 ani un dublu gros moldovenesc de billon care prezenta b.b. in cateva puncte (si evolua). Moneda era (si este) foarte subtire, fragila, si acoperita cu o patina maro-inchis placuta. Curatarea chimica completa nu avea absolut nici un sens - de altfel eu evit curatarea, imi plac mai mult piesele in starea originala (cat de "originala" posibil). Am folosit metoda cu oxid de argint, si dupa ce am eliminat punctele vizibile de b.b. am tinut moneda la "camera umeda", si rapid au aparut alte puncte de b.b., pe care le-am eliminat de asemenea. Am repetat de 2-3 ori pana cand n-au mai aparut puncte de b.b. Totusi un singur punct, aflat chiar pe muchia fina a monedei, a fost dificil de tratat complet, asa ca ramasese ceva b.b. acolo, si ulterior doar acel punct a mai pus probleme, restul au ramas in aceeasi stare pe parcursul celor 2 ani care au trecut. Zonele tratate au devenit un pic lucioase, si usor mai deschise la culoare decat restul suprafetei maro, dar acest aspect nu m-a deranjat si in timp s-a mai estompat. Important este ca am pastrat patina monedei si am stabilizat-o.
In afara de metodele cu oxid de argint si pulbere de zinc pe care le-am descris in postarile anterioare, se pare ca mai dă rezultate si metoda incalzirii uscate a monedelor afectate de b.b., la o temperatura nu foarte ridicată, dar va trebui sa consult cateva publicatii si sa revin cu detalii.
Pentru a verifica stabilitatea unei monede (la care s-a tratat b.b., sau care urmeaza a fi lacuita) se poate face testul in camera umeda (am descris anterior procedura simpla). Sunt sanse ca expunerea la umiditate sa declanseze b.b. in anumite zone, deci nu efectuati testul pana nu sunteti pregatit sa tratati acele puncte.
Ca un exemplu practic, eu am tratat acum cca 2 ani un dublu gros moldovenesc de billon care prezenta b.b. in cateva puncte (si evolua). Moneda era (si este) foarte subtire, fragila, si acoperita cu o patina maro-inchis placuta. Curatarea chimica completa nu avea absolut nici un sens - de altfel eu evit curatarea, imi plac mai mult piesele in starea originala (cat de "originala" posibil). Am folosit metoda cu oxid de argint, si dupa ce am eliminat punctele vizibile de b.b. am tinut moneda la "camera umeda", si rapid au aparut alte puncte de b.b., pe care le-am eliminat de asemenea. Am repetat de 2-3 ori pana cand n-au mai aparut puncte de b.b. Totusi un singur punct, aflat chiar pe muchia fina a monedei, a fost dificil de tratat complet, asa ca ramasese ceva b.b. acolo, si ulterior doar acel punct a mai pus probleme, restul au ramas in aceeasi stare pe parcursul celor 2 ani care au trecut. Zonele tratate au devenit un pic lucioase, si usor mai deschise la culoare decat restul suprafetei maro, dar acest aspect nu m-a deranjat si in timp s-a mai estompat. Important este ca am pastrat patina monedei si am stabilizat-o.
Monedele Moldovei şi Ţării Româneşti http://monederomanesti.cimec.ro
-
Tudor C
-
roantichitati
- ******
- Mesaje: 585
- Membru din: 31 Ian 2006, 23:54
- Contact:
-
Tudor C
-
roantichitati
- ******
- Mesaje: 585
- Membru din: 31 Ian 2006, 23:54
- Contact:
La "distrugatorii de mituri" , pe Discovery , una din emisiuni a avut ca subiect , mituri despre coca-cola . Majoritatea au fost infirmate insa tin minte ca in cazul curatirii barii nichelate a unui autoturism a avut acelas efect ca si o solutie specializata pentru aceasta operatiune , deci ideea era ca da rezultate in curatarea nichelului . Unul din mituri infirmat era si curatarea monedelor cu coca-cola , numai ca au experimentat pe o moneda de cupru unde nu s-au vazut rezultate . Pe argint am experimentat si eu candva ..demult ...si efectul a fost nul . Pe nichel nu am incercat .Nu va pot spune cu siguranta ca veti putea curata moneda cu coca-cola ...dar daca doriti sa va asumati riscul (desi nu cred ca exista) ...ma gandesc ca poate ar putea da rezultate .Tudor C scrie:As fi fost interesat de o metoda asemanatoare celor descrise in paginile anterioare, dar multumesc pentru informatie.
Moneda a fost spalata cu apa si sapun dar starea jalnica nu s-a ameliorat foarte mult, am apelat la imbaierea in Coca-Cola. Foto sunt inainte si dupa baie.
Moneda a fost scufundata in Cola timp de trei zile (doar dupa 3 zile mi-am amintit de ea deci nu stiu amanunte despre evolutia "corodarii"), dupa extragere am sters cu un servetel de hartie.
Conditiile de fotografiere nu sunt identice dar totusi efectul este vizibil, sunt consumator de Coca-Cola dar "reclama" este strict modelistica.
P.S. Sfat pentru utilizatorii metodei "Cola" : Fiti generosi cu cantitatea de lichid si asezati moneda pe cant, prin evaporare aceasta zeama lasa un depozit destul de aderent ce necesita frecare cu periuta pentru indepartarea depozitului (am patit cu 25 ore 1967, Danemarca, dar pe atunci nu aveam posibilitate de foto).
Moneda a fost scufundata in Cola timp de trei zile (doar dupa 3 zile mi-am amintit de ea deci nu stiu amanunte despre evolutia "corodarii"), dupa extragere am sters cu un servetel de hartie.
Conditiile de fotografiere nu sunt identice dar totusi efectul este vizibil, sunt consumator de Coca-Cola dar "reclama" este strict modelistica.
P.S. Sfat pentru utilizatorii metodei "Cola" : Fiti generosi cu cantitatea de lichid si asezati moneda pe cant, prin evaporare aceasta zeama lasa un depozit destul de aderent ce necesita frecare cu periuta pentru indepartarea depozitului (am patit cu 25 ore 1967, Danemarca, dar pe atunci nu aveam posibilitate de foto).
- Fişiere ataşate
-
- CoCa CoLa (2).jpg (94.53 KiB) Vizualizat de 16961 ori
-
- CoCa CoLa (3).jpg (88.72 KiB) Vizualizat de 16960 ori
-
- CoCa CoLa (1).jpg (85.35 KiB) Vizualizat de 16960 ori
-
- CoCa CoLa.jpg (96.23 KiB) Vizualizat de 16960 ori
Cucurigu! boieri mari,
Daţi puguţa cu doi bani!
Daţi puguţa cu doi bani!
