De curand am achizitionat doua monede de 10 bani 1900 gaurite in mijloc.
M-am gandit ca acestea au fost gaurite pentru a semana cu cele din anii 1905-1906, fiind un procedeu asemanator celui aplicat asupra monedelor de 500 lei 1946 (care este prezentat si pe romaniancoins) in dorinta de a face moneda sa semene cu 5 lei 1947 . Greutatea monedelor de 10 bani 1900 si 1905-19006 este aproximativ aceeasi, iar diametrul si muchia sunt identice.
A mai intalnit cineva astfel de piese?
Pot ele sa fie considerate falsuri, fiind folosite in dauna statului?
Rog moderatorul sa mute topicul daca nu e postat in sectiunea care trebuie.
Am si eu o astfel de moneda gaurita dar de 5 bani ,
Nu cred ca s-a incercat imitarea monedelor de 5 bani 1905 sau 1906 avand in vedere ca exista o diferenta mare de design si oricine ar fi putut observa diferenta , iar automate de cafea nu prea existau in perioada respectiva :)
Sunt autentice dar convertite in saibe de un intreprinzator.
Eu am vazut o caruta la care tote saibele erau facute din 10, 20 si 50 lei din anii '90. Profitabil, avand in vedere ca o saiba mare era peste 100 de lei.
Prin anii 94-95 era un banc :
Vreti sa dublati valoarea leului ?
Dati-i 4 gauri si faceti-l nasture.
La folosirea lor pe post de saibe m-am gandit si eu. Dar faptul ca au circulat exact inainte de cele din 1905-1906, greutatea si muchia lor m-au facut sa ma gandesc si la posibilitatea de a fi gaurite pentru a insela.
Eu de ex prin '93-'94 cand eram copil am primit rest la sifoane un pumn de fise galbene. Cand am ajuns cu ele acasa, mama mi-a spus ca m-a pacalit doamna de acolo, intre acele monede fiind 2 monede de 2000 lei 1946.Insa eu am fost foarte bucuros (pe atunci strangeam orice moneda veche gaseam,nestiind cat de comuna sau cat de rara e).
Dechi chiar daca au un design nu chiar asemanator, puteau fi inselate anumite persoane.
Plus ca cine le folosea ca saibe, avea cu ce sa faca o gaura cat de cat finisata pentru a fi pusa cat mai usor pe un surub, nu sa sparga moneda asa cum pare una din cele prezentate de mine.
Oricum ar fi, voi pastra cele doua monede. Sunt mai rare!!!
Gaurile alea nu-s date ca sa para monede din 1905-1906.
Seria 1900 a circulat in paralel cu seria 1905-1906 din cite stiu. Demonetizarea lor parca s-a facut dupa razboi. O sa caut date exacte si o sa va spun.
In lucrarea "Monetele Romaniei", la pagina 16, ultimul paragraf de pe pagina apare informatia:
"1906 februarie 24/martie 9: Legea pentru retragerea din circulatie a monetelor de nichel batute pe baza legii sanctionate cu decretul nr 1426 din 21 martie 1900, autorizarea baterii de moneta de nichel gaurita in valoade de 20, 10 si 5 bani si demonetizarea unei cantitati de moneta de arama de 2 bani si 1 ban 1900 (decretul nr. 791, publicat in M.O. nr. 261 din 25 februarie/10 martie 1906)"
Nu inteleg prea bine sensul acestei informatii, mai ales ca legea pentru baterea "monedelor divizionare de nichel" a fost aprobata si publicata in luna aprilie 1900.
Prin aceasta lege din 1906 se retrageau monedele batute in 1900 sau nu?
Sunt de acord ca piesele in proportie de 90% au fost probabil folosite pe post de saibe, insa exista si sansa mai mica de a fi fost folosite cu alt scop.
Ori marim prima proportie, ori o micsoram p a doua, dar macar 99% sa fiu sigur k a fost intr-un fel
Sper sa nu supar pe nimeni prin ceea ce scriu.
Am indoieli ca piesele de 10 si 20 de bani erau folosite pe post de saibe. Aveau o valoare destul de mare pentru majoritatea populatiei. Cu 20 de bani cumparai un kilogram de branza ca sa dau un singur exemplu. Salariul era de 1 leu/zi.
Ultima oară modificat 07 Apr 2009, 19:56 de către berserkr, modificat 1 dată în total.
Hljóðs bið ek allar
helgar kindir,
meiri ok minni
mögu Heimdallar;
viltu, at ek, Valföðr!
vel framtelja
forn spjöll fíra,
þau er fremst um man.
In acest caz ar fi avut semne de presiune in jurul perforatiei. Mi se pare putin probabil utilizarea lor ca saibe dupa cum arata. In plus, dupa iesirea lor din circulatie, ca saibe erau mult mai la indemana cele din emisiunile 1905-1906 care au un tiraj incomparabil mai mare si sunt deja gaurite. Eu am gasit zeci de 5, 10 si 20 de bani in sertarele bunicilor de la tara.
Hljóðs bið ek allar
helgar kindir,
meiri ok minni
mögu Heimdallar;
viltu, at ek, Valföðr!
vel framtelja
forn spjöll fíra,
þau er fremst um man.
Sunt perfect de acord cu dvs.Si bunicii mei la poarta aveau pe post de saiba o moneda din 1905.
Din cele spuse de dl berserkr reiese ca 10 bani nu se merita sa fie folositi pe post de saiba, deci se merita sa folosesti un astfel de fals.
Poate niste informatii in plus cu privire la puterea de cumparare a leului in acele timpuri vor spune mai multe.
O farfurie intreaga de monede de 5 si 10 bani 1900 am vazut la targ la Obor la masa unui vanzator. Toti erau gauriti cu furie ( de obicei gaura era facuta prin ruperea metalului, ramanand bucati de metal intors la 90 de grade ).
Gaurile erau predilecte in mijloc, insa nu era o regula. Toate monedele fusesera nichelate mai apoi ( probabil de foarte curand ).
As fi luat si eu una, insa la 5 RON bucata de metal stralucitor si nefolositor, m-am gandit ca mai bine nu.
Dupa toate probabilitatile erau demonetizati; la o cercetare mai atenta a uneia de 5 bani, am remarcat ca era circulata - coroana tocita. Nu stiu daca metoda de demonetizare era folosita, insa alt motiv pentru distrugerea lor asa nu-mi imaginez.
Si eu tot de la obor am achizitionat cele doua piese la 1 leu bucata. Nu am vazut farfuria de care mentionati.
Daca era vorba de o demonetizare, nu cred ca era "sparta" moneda.
Pentru ca n-ati prins un topic acum sters, va redau dintr-un ziar al anilor '40 un fragment de analiza economico-sociala care aminteste cateva preturi si salarii din perioada 1900-1914:
"La salariul de 1 leu pe zi muncitorul isi cumpara o paine ideala, in raport cu cea de azi, care costa uneori 15 bani (0,15 lei), alteori in ani de recolte deficitare 20 de bani. Painea avea greutatea precisa de 1 kgr. Cu 5 bani (0,05 lei) muncitorul isi cumpara un ou si uneori chiar doua; cu 5 bani cumpara 100 de grame de masline scaldate in untdelemn francez sau grecesc; tot cu 5 bani, cumpara un kilogram de ceapa, de fasole sau de cartofi. Saltand apoi la cifre mai mari:...cu 15 bani cumpara omul o scrumbie sau un kerciu, cu 25 de bani un kgr de peste (crap, salau, stiuca, etc de orice marime). Cu 30 de bani cumpara un kgr de carne, pentru care trebuia adeseori un kgr de zarzavat care costa tot numai 5 bani. La capitolul laptariilor cu 10 bani se cumpara un kgr de lapte sau smantana, cu 20 de bani 1 kgr de branza, cu 40 de bani un kgr de unt.
Exista si moneda divizionara mai marunta, 0, 01 lei si 0,02 lei adica o centima si doua centime (in articolul original e trecut gresit 0,001 si 0,002 lei care n-au existat) care erauoferite de cei milosi cersetorilor. Acestia daca isbuteau sa stranga 20-40 de centime pe zi inainte si dupa pranz, isi organizau doua mese copioase, constand dintr-o jumatate de paine, cantarind jumatate de kilogram, 100 de grame de masline, 250 de grame branza si chiar 25 grame vin totul costand 20 de bani. Seara din aceeasi bani puteau sa-si combine cu usoare variatii un acelas "menu", care din nenorocire astazi constituie un lux si pentru multa lume un vis nerealisabil. Am dat aceste date si cifre caracteristice, pentru a invedera ca intre anii 1900 - 1914, un muncitor pentru nevoile sale personale de hrana, nu trebuia sa cheltuiasca mai mult de cat 30-40 bani si doar in zilele de sarbatori 50 bani, jumatate din salariul sau zilnic, ceia ce era excesiv......"
Fragment din "Salariile de ieri si de azi" de I. Radu - Ziarul Argus - Duminica 20 Octombrie 1946
Hljóðs bið ek allar
helgar kindir,
meiri ok minni
mögu Heimdallar;
viltu, at ek, Valföðr!
vel framtelja
forn spjöll fíra,
þau er fremst um man.
Multumesc frumos pt informatii dnle berserkr. Daca au fost intradevar folosite pe poste de saibe, aceasta s-a intamplat dupa ce monedele au fost demonetizate. Insa daca odata cu ele au fost demonetizate si cele cu gaura, nu cred ca isi mai avea rostul gaurirea acestora.
Astept si informatiile pe care le-a promis dnul banivechi, intrucat stiu ca dansul are sificiente surse de informare.
