Schimb pe bancnote, jetoane sau bonuri cu valoare Romania

[diliuspius]

am si eu mai multe obiecte pe care le schimb pe bancnote, jetoane sau bonuri cu valoare Romania
vederi straine, le puteti vedea aici: http://diliuspius.blogspot.com/

ce caut puteti verea aici:
bancnote; http://server4.foros.net/viewforum.php? ... =numisgiba
jetoane; http://server4.foros.net/viewtopic.php? ... =numisgiba
bonuri cu valoare: http://server4.foros.net/viewforum.php? ... =numisgiba

[diliuspius]

alte chestii

[banivechi]

Domnule, ce cauta articolul meu pe forumul tau? Si imaginile jetoanelor mele??/

diliuspius
Patronu



Registrado: 01 Abr 2009
Mensajes: 43
Ubicación: Tenerife
Publicado: Vie Abr 10, 2009 10:28 am Asunto:

--------------------------------------------------------------------------------

Multiplele fete ale jetoanelor

Pentru început, ce este un jeton? Exista mai multe definitii separate, în principal datorita faptului ca, de-a lungul timpului, jetoanele au servit unor scopuri diverse.
Emise în Europa începând cu secolul XIII, aceste mici discuri asemanatoare atât monedelor cât si medaliilor, în functie de caz pot fi considerate monede, medalii, amândoua la un loc - sau nici una, nici alta.
Poate pare derutant, însa chiar la o analiza superficiala se observa atât similaritati, cât si deosebiri.
Prima întrebuintare a fost numaratoarea. Adunarile de numere, asa cum le învatam înca din clasa întâia, erau un proces mult mai laborios in Evul Mediu. Era folosita o “masa de calcul” împartita în linii si coloane pe care se puneau jetoane. Numerele de adunat se descompuneau în unitati, zeci, sute, mii, fiecare numar pe o coloana separata. De exemplu, pentru rezolvarea adunarii 1617+1416 se proceda astfel:

- pe prima coloana, pentru materializarea numarului 1617:
• un jeton pe linia miilor,
• un jeton între linia miilor si a sutelor (simboliza cifra 500),
• unul pe linia sutelor,
• unul pe linia zecilor,
• unul intre linia zecilor si a unitatilor (simboliza cifra 5),
• doua pe linia unitatilor - deci în total 7 jetoane;
- pe a doua coloana, pentru numarul 1416:
• un jeton pe linia miilor,
• patru jetoane pe linia sutelor,
• un jeton pe linia zecilor,
• un jeton între linia zecilor si a sutelor (cifra 5),
• unul pe linia unitatilor - deci în total 8 jetoane;
- pe ultima coloana se afisa rezultatul:
• pe linia unitatilor se trec doua jetoane de pe prima coloana si unul de pe a doua coloana, deci se trec trei jetoane;
• cele doua jetoane dintre liniile unitatilor si zecilor devin un jeton pe linia zecilor, care se adauga la cele doua jetoane adunate de pe linia zecilor - în total 3 jetoane pe aceasta linie;
• cele cinci jetoane de pe linia sutelor devin unul între sute si mii (500) - si adunat cu celalalt dintre linii devine unul pe linia miilor; deci pe linia sutelor din coloana a treia e gol;
• pe linia miilor, pe lânga jetonul pus ca rezultat al adunarii sutelor, se adauga cele doua jetoane din primele doua coloane – asadar, pe a treia coloana sunt 9 jetoane.
Jetoanele folosite în acest scop sunt asa numitii rechenpfennigi (banuti de numaratoare). Au fost foarte populare pâna în prima parte a secolului XIX.
Modelele foarte variate ale acestor jetoane de calcul, de multe ori cu legende fanteziste si chiar incorecte gramatical, dovedesc faptul ca nu erau emisiuni oficiale - chiar daca uneori împrumutau blazoane sau efigii de pe monede.
O alta întrebuintare a fost aceea pentru votare sau chiar pentru marcarea prezentei în adunarile deputatilor, camere legislative, camere de comert, etc, în sensul ca fiecare participant arunca un jeton intr-un vas (un vas era pentru voturile “pro”, altul pentru cele “împotriva”), de unde probabil si denumirea lor (de la jeter = a arunca).
Aceste jetoane se apropie ca executie si material de medalii (bronz, alama, argint) dar se deosebesc de acestea prin aceea ca nu tin cont de un moment precis (nu comemoreaza ceva anume).
O alta categorie de jetoane sunt cele utilizate ca semne monetare. Acestea sunt mijloace de plata folosite în anumite perioade ca substitut al monedei marunte; aparitia lor se datoreaza diverselor crize ale societatii (ca urmare a razboaielor, perioadelor de declin economic) - dar aceasta nu este o regula deoarece ele sunt semnalate si în perioade de stabilitate.
În functie de emitent, aria de acceptare a acestor semne monetare putea fi un oras, un magazin anume sau o firma.
Valoarea înscrisa pe aceste jetoane este un echivalent banesc (exprimat explicit în bani sau zile-munca), o anumita marfa (pâine, carne, bautura, tutun), sau un anumit serviciu (o calatorie cu tramvaiul, cu ascensorul, o convorbire telefonica).
Trebuie precizata marea diferenta dintre monede si jetoane: jetoanele nu au acoperire, iar valoarea lor faciala nu este garantata de nimeni - decât în cazul celor ale cazinourilor - care sunt obligate prin lege sa aiba oricând disponibila contravaloarea în bani a jetoanelor emise.
Conform unor autori francezi, jetoanele (franceze, germane) cu valoare faciala înscrisa sunt incluse în categoria monedelor de necesitate si a banilor de razboi. Aceasta diferentiere este – cel putin în cazul jetoanelor românesti – partial gresita. Într-adevar, cele mai vechi jetoane românesti cunoscute par sa se clasifice în categoria monedelor de necesitate, provenind din perioada premergatoare aparitiei monedei ”mari” din argint (1868-1872 dupa Kiritescu) si fiind emise chiar de institutii ale statului – Manufactura de Tutun sau Depozitul Central al Armatei - dar cu marea deosebire ca valoarea înscrisa nu era un echivalent banesc, ci timp de munca ( ½ zi, 1 zi, 1 ½ zi).
Primele jetoane cu valoare în echivalent bani au aparut când problema monedei marunte era rezolvata, dar scopul lor era apropiat de cel al bonurilor de masa din zilele noastre; erau valabile la cantine, magazine de intreprinderi, berarii etc.
Jetoanele emise de intreprinderi si distribuite angajatilor erau un subterfugiu inteligent de a determina angajatii sa îsi cheltuiasca o parte din venituri tot în avantajul patronului, fie la cantina, fie la economatul intreprinderii.
Jetoanele de cofetarii, restaurante sau berarii - emise initial pe fondul lipsei de moneda marunta din timpul si dupa Primul Razboi Mondial - erau destinate “fidelizarii” clientilor; dându-li-se rest aceste jetoane în locul banilor marunti, îi determinau pe acestia sa se intoarca sa le cheltuie tot acolo, practica ce a continuat si în perioadele de stabilitate economica.
Urmatoarea categorie este cea a jetoanelor folosite la utilizarea aparatelor. Fie ca permiteau accesul la tramvai, lift, tonomat sau un automat de cafea, acestea au un punct comun: trebuiau cumparate, posesia lor dovedind plata serviciului. Acestea au aparut ca si consecinta a faptului ca tarifele respective nu puteau fi echivalate cu o anume moneda, sau pentru ca tarifele pentru aceleasi servicii variau (o fisa de tonomat putea fi luata de la un bar la un pret, iar la alt bar la alt pret…).
EXONUMIA (partea numismaticii care se ocupa cu studiul jetoanelor) este în România la început, însasi munca de catalogare facuta cu pasiune de ani buni de catre Erwin Schaeffer – autorul deja celebrei lucrari “Jetoane - Romania – semne valorice si marci” este departe de final.
C.C. Kiritescu, în 1964, în primul volum al lucrarii sale “Sistemul banesc al leului si precursorii lui” descria 14 jetoane; în plus, ataca ideile sau necesitatile economice care au stat la baza emiterii jetoanelor în România cu argumente specifice perioadei socialiste: “Marx a demonstrat ca, în cadrul productiei de marfa, banii-munca nu sunt altceva decât utopie plata” (pag. 341 op. cit.) sau “scopul principal al emisiunilor de semne monetare particulare era deci acela de a procura capitalistului posibilitatea ca, pe lânga exploatarea muncitorului ca vânzator al fortei de munca, sa-l mai exploateze si în ipostaza de cumparator al marfurilor de prima necesitate” (pag. 342).
Câtiva ani mai târziu, G. Buzdugan, Octavian Luchian si C. Oprescu în ampla lucrare “Monede si Bancnote Românesti” (1977) identifica deja 149 semne monetare si apare pentru prima oara si denumirea alternativa de jetoane - data între paranteze. Si acesti autori sunt tributari “Capitalului” lui Marx, denuntând jetoanele ca pe o forma suplimentara de exploatare a angajatilor de catre patroni.
Anul 2003 a umplut un mare gol, odata cu aparitia primei editii a catalogului lui Erwin Schaeffer. Numarul jetoanelor catalogate, împreuna cu alte “documente din metal” - cum ar fi marci de scule, marci de câini, sau insigne de recenzori - se ridica deja la peste 2000.
Spuneam mai sus ca munca de cercetare si catalogare a autorului nu e la capatul drumului, zvonuri “din sursa sigura” spun ca alte aproximativ 700 de jetoane inedite românesti îsi vor gasi locul în viitoarea editie a catalogului Schaeffer.
In concluzie, jetoanele românesti, prin diversitatea lor, prin legatura cu locuri celebre la timpul respectiv (sa amintesc doar citeva din marile raritati: jetoanele de la Capsa sau din localitati pierdute de România: Bazargic sau Balcic - localitati actualmente în Bulgaria) apartin unui domeniu fascinant, iar satisfactia colectionarii lor e cu atât mai mare cu cât legatura cu locuri, localitati sau chiar nume - e mai palpabila.
Dezvoltarea acestei ramuri tinere a numismaticii românesti ar trebui sa fie o dovada a recunoasterii aportului jetoanelor la istorie.
_________________
,,DACA CREDETI CA VE-TI PUTEA SA AVETI O COLECTIE COMPLETA VREODATA V-A FI FOARTE GREU SAU CHIAR IMPOSIBIL, IAR DACA VETI FI DEZAMAGITI CA NU PUTETI AVEA O COLECTIE COMPLETA SI VETI RENUNTA DIN ACEST MOTIV LA PASIUNEA DUMNEAVOASTRA ATUNCI NU MERITA SA INCEPETI SA COLECTIONATI".
(Internet)

Articol furat de aici: viewtopic.php?p=6038&sid=a1bf937c40d29e ... 2fe0550c61

[diliuspius]

Domnule, ce cauta articolul meu pe forumul tau? Si imaginile jetoanelor mele??/

diliuspius
Patronu



Registrado: 01 Abr 2009
Mensajes: 43
Ubicación: Tenerife
Publicado: Vie Abr 10, 2009 10:28 am Asunto:

--------------------------------------------------------------------------------

Multiplele fete ale jetoanelor

Pentru început, ce este un jeton? Exista mai multe definitii separate, în principal datorita faptului ca, de-a lungul timpului, jetoanele au servit unor scopuri diverse.
Emise în Europa începând cu secolul XIII, aceste mici discuri asemanatoare atât monedelor cât si medaliilor, în functie de caz pot fi considerate monede, medalii, amândoua la un loc - sau nici una, nici alta.
Poate pare derutant, însa chiar la o analiza superficiala se observa atât similaritati, cât si deosebiri.
Prima întrebuintare a fost numaratoarea. Adunarile de numere, asa cum le învatam înca din clasa întâia, erau un proces mult mai laborios in Evul Mediu. Era folosita o “masa de calcul” împartita în linii si coloane pe care se puneau jetoane. Numerele de adunat se descompuneau în unitati, zeci, sute, mii, fiecare numar pe o coloana separata. De exemplu, pentru rezolvarea adunarii 1617+1416 se proceda astfel:

- pe prima coloana, pentru materializarea numarului 1617:
• un jeton pe linia miilor,
• un jeton între linia miilor si a sutelor (simboliza cifra 500),
• unul pe linia sutelor,
• unul pe linia zecilor,
• unul intre linia zecilor si a unitatilor (simboliza cifra 5),
• doua pe linia unitatilor - deci în total 7 jetoane;
- pe a doua coloana, pentru numarul 1416:
• un jeton pe linia miilor,
• patru jetoane pe linia sutelor,
• un jeton pe linia zecilor,
• un jeton între linia zecilor si a sutelor (cifra 5),
• unul pe linia unitatilor - deci în total 8 jetoane;
- pe ultima coloana se afisa rezultatul:
• pe linia unitatilor se trec doua jetoane de pe prima coloana si unul de pe a doua coloana, deci se trec trei jetoane;
• cele doua jetoane dintre liniile unitatilor si zecilor devin un jeton pe linia zecilor, care se adauga la cele doua jetoane adunate de pe linia zecilor - în total 3 jetoane pe aceasta linie;
• cele cinci jetoane de pe linia sutelor devin unul între sute si mii (500) - si adunat cu celalalt dintre linii devine unul pe linia miilor; deci pe linia sutelor din coloana a treia e gol;
• pe linia miilor, pe lânga jetonul pus ca rezultat al adunarii sutelor, se adauga cele doua jetoane din primele doua coloane – asadar, pe a treia coloana sunt 9 jetoane.
Jetoanele folosite în acest scop sunt asa numitii rechenpfennigi (banuti de numaratoare). Au fost foarte populare pâna în prima parte a secolului XIX.
Modelele foarte variate ale acestor jetoane de calcul, de multe ori cu legende fanteziste si chiar incorecte gramatical, dovedesc faptul ca nu erau emisiuni oficiale - chiar daca uneori împrumutau blazoane sau efigii de pe monede.
O alta întrebuintare a fost aceea pentru votare sau chiar pentru marcarea prezentei în adunarile deputatilor, camere legislative, camere de comert, etc, în sensul ca fiecare participant arunca un jeton intr-un vas (un vas era pentru voturile “pro”, altul pentru cele “împotriva”), de unde probabil si denumirea lor (de la jeter = a arunca).
Aceste jetoane se apropie ca executie si material de medalii (bronz, alama, argint) dar se deosebesc de acestea prin aceea ca nu tin cont de un moment precis (nu comemoreaza ceva anume).
O alta categorie de jetoane sunt cele utilizate ca semne monetare. Acestea sunt mijloace de plata folosite în anumite perioade ca substitut al monedei marunte; aparitia lor se datoreaza diverselor crize ale societatii (ca urmare a razboaielor, perioadelor de declin economic) - dar aceasta nu este o regula deoarece ele sunt semnalate si în perioade de stabilitate.
În functie de emitent, aria de acceptare a acestor semne monetare putea fi un oras, un magazin anume sau o firma.
Valoarea înscrisa pe aceste jetoane este un echivalent banesc (exprimat explicit în bani sau zile-munca), o anumita marfa (pâine, carne, bautura, tutun), sau un anumit serviciu (o calatorie cu tramvaiul, cu ascensorul, o convorbire telefonica).
Trebuie precizata marea diferenta dintre monede si jetoane: jetoanele nu au acoperire, iar valoarea lor faciala nu este garantata de nimeni - decât în cazul celor ale cazinourilor - care sunt obligate prin lege sa aiba oricând disponibila contravaloarea în bani a jetoanelor emise.
Conform unor autori francezi, jetoanele (franceze, germane) cu valoare faciala înscrisa sunt incluse în categoria monedelor de necesitate si a banilor de razboi. Aceasta diferentiere este – cel putin în cazul jetoanelor românesti – partial gresita. Într-adevar, cele mai vechi jetoane românesti cunoscute par sa se clasifice în categoria monedelor de necesitate, provenind din perioada premergatoare aparitiei monedei ”mari” din argint (1868-1872 dupa Kiritescu) si fiind emise chiar de institutii ale statului – Manufactura de Tutun sau Depozitul Central al Armatei - dar cu marea deosebire ca valoarea înscrisa nu era un echivalent banesc, ci timp de munca ( ½ zi, 1 zi, 1 ½ zi).
Primele jetoane cu valoare în echivalent bani au aparut când problema monedei marunte era rezolvata, dar scopul lor era apropiat de cel al bonurilor de masa din zilele noastre; erau valabile la cantine, magazine de intreprinderi, berarii etc.
Jetoanele emise de intreprinderi si distribuite angajatilor erau un subterfugiu inteligent de a determina angajatii sa îsi cheltuiasca o parte din venituri tot în avantajul patronului, fie la cantina, fie la economatul intreprinderii.
Jetoanele de cofetarii, restaurante sau berarii - emise initial pe fondul lipsei de moneda marunta din timpul si dupa Primul Razboi Mondial - erau destinate “fidelizarii” clientilor; dându-li-se rest aceste jetoane în locul banilor marunti, îi determinau pe acestia sa se intoarca sa le cheltuie tot acolo, practica ce a continuat si în perioadele de stabilitate economica.
Urmatoarea categorie este cea a jetoanelor folosite la utilizarea aparatelor. Fie ca permiteau accesul la tramvai, lift, tonomat sau un automat de cafea, acestea au un punct comun: trebuiau cumparate, posesia lor dovedind plata serviciului. Acestea au aparut ca si consecinta a faptului ca tarifele respective nu puteau fi echivalate cu o anume moneda, sau pentru ca tarifele pentru aceleasi servicii variau (o fisa de tonomat putea fi luata de la un bar la un pret, iar la alt bar la alt pret…).
EXONUMIA (partea numismaticii care se ocupa cu studiul jetoanelor) este în România la început, însasi munca de catalogare facuta cu pasiune de ani buni de catre Erwin Schaeffer – autorul deja celebrei lucrari “Jetoane - Romania – semne valorice si marci” este departe de final.
C.C. Kiritescu, în 1964, în primul volum al lucrarii sale “Sistemul banesc al leului si precursorii lui” descria 14 jetoane; în plus, ataca ideile sau necesitatile economice care au stat la baza emiterii jetoanelor în România cu argumente specifice perioadei socialiste: “Marx a demonstrat ca, în cadrul productiei de marfa, banii-munca nu sunt altceva decât utopie plata” (pag. 341 op. cit.) sau “scopul principal al emisiunilor de semne monetare particulare era deci acela de a procura capitalistului posibilitatea ca, pe lânga exploatarea muncitorului ca vânzator al fortei de munca, sa-l mai exploateze si în ipostaza de cumparator al marfurilor de prima necesitate” (pag. 342).
Câtiva ani mai târziu, G. Buzdugan, Octavian Luchian si C. Oprescu în ampla lucrare “Monede si Bancnote Românesti” (1977) identifica deja 149 semne monetare si apare pentru prima oara si denumirea alternativa de jetoane - data între paranteze. Si acesti autori sunt tributari “Capitalului” lui Marx, denuntând jetoanele ca pe o forma suplimentara de exploatare a angajatilor de catre patroni.
Anul 2003 a umplut un mare gol, odata cu aparitia primei editii a catalogului lui Erwin Schaeffer. Numarul jetoanelor catalogate, împreuna cu alte “documente din metal” - cum ar fi marci de scule, marci de câini, sau insigne de recenzori - se ridica deja la peste 2000.
Spuneam mai sus ca munca de cercetare si catalogare a autorului nu e la capatul drumului, zvonuri “din sursa sigura” spun ca alte aproximativ 700 de jetoane inedite românesti îsi vor gasi locul în viitoarea editie a catalogului Schaeffer.
In concluzie, jetoanele românesti, prin diversitatea lor, prin legatura cu locuri celebre la timpul respectiv (sa amintesc doar citeva din marile raritati: jetoanele de la Capsa sau din localitati pierdute de România: Bazargic sau Balcic - localitati actualmente în Bulgaria) apartin unui domeniu fascinant, iar satisfactia colectionarii lor e cu atât mai mare cu cât legatura cu locuri, localitati sau chiar nume - e mai palpabila.
Dezvoltarea acestei ramuri tinere a numismaticii românesti ar trebui sa fie o dovada a recunoasterii aportului jetoanelor la istorie.
_________________
,,DACA CREDETI CA VE-TI PUTEA SA AVETI O COLECTIE COMPLETA VREODATA V-A FI FOARTE GREU SAU CHIAR IMPOSIBIL, IAR DACA VETI FI DEZAMAGITI CA NU PUTETI AVEA O COLECTIE COMPLETA SI VETI RENUNTA DIN ACEST MOTIV LA PASIUNEA DUMNEAVOASTRA ATUNCI NU MERITA SA INCEPETI SA COLECTIONATI".
(Internet)

dumnule, eu nu am vazut vreun logo pe pozele acealea cum ca ar fi ale dv,
eu am pus un anuntul pe forumul acela si pe alte forumuri de numismatica despre un catalog de jetoane, eu am primit un mail cu o arhiva .zip in care erau aceste poze + alte chestii + oferta pentru intreg lotul
fiindu-mi respinsa oferta propusa am decis sa pastrez aceste poza

deci, eu nu stiu daca dv aveti dreptul sa-mi reprosati asa ceva mie, tinand cont ca eu am facut acel forum de cateva luni, pe cand aveam ceva timp liber

eu nu am vazut dreptul de autor asupra pozelor si uitandu-ma acum am realizat ca puteam fi tepuit

oricum mersi pt info
deci mi-am permis sa le postez deoarece le-am primit

[diliuspius]

aceste articole au fost adaugate de catre ´ jabarkas´ o persoana care urma sa fie moderator dar nu a mai dat nici un semn de viata, ca atare daca nu sunt ale lui personale, le-am sters pt a va linisti

in rest mai tot ce am primit inca nu a fot publicat si nu va fi deoarece nu am timp si nici chef, asa ca stati linistit ca n-o sa mai gasiti nimic


daca mai dorit ceva puteti trimite si un PM ca nu ma deranjaza, mai mul ma deranjaza ca nu sunteti pe subiectul topicului si incarcati topicul aiurea

[cristoph]

Mai bine spus ati realizat dumneavoastra un catalog cu pozele si articole scrise de alte persoane.

[diliuspius]

daca va referiti la mine...eu nu am realizat nici un catalog deoarece nu am idee despre ele, doar am cerut info si am primit, inclusiv oferte
eu nu cunosc nici pretul si nici alte detalii, asa ca le-am postat ca lista mea de jetoane cautate, ce este rau in asta, postarea a fost facuta in 10.04 si nici macar nu stiam ca forumul asta exista si nici siteul acelei persoane

daca nu ma insel unele poze sunt luate si de pe ebay, ar trebui sa ma caute si vanzatorii de pe ebay pt ca le-am furat pozele )


acum ca am aruncat o privire si pe acel site , am observat ca defapt sunt puse la vanzare

[cristoph]

daca mai dorit ceva puteti trimite si un PM ca nu ma deranjaza, mai mul ma deranjaza ca nu sunteti pe subiectul topicului si incarcati topicul aiurea

In cazul acesta cred ca domnul banivechi este pe subiectul acestui topic. Voi lasa topicul deschis momentan.

[banivechi]

Observ ca furtul articolului din Colectionarul Roman e ocolit. Ma abtin sa comentez mai departe, eu unul m-am convins de "calitatile" acestui coleg de forum.

[cristoph]

Observ ca furtul articolului din Colectionarul Roman e ocolit. Ma abtin sa comentez mai departe, eu unul m-am convins de "calitatile" acestui coleg de forum.

Data viitoare va rog sa scrieti mare pe poze cu caractere bold si culoare neagra banivechi

[diliuspius]

eu totusi nu inteleg ce vrea, dar in fine
forumul acela nu a fost public, nu este si nu va fi

eu il folosesc doar pt ca am pus pozele acele si sa nu cumva sa copie careva pozele mele ca am sa-l dau in judecata si cu banii castigati am sa-mi termin colectia de antice

[cristoph]

Eu zic sa va linistiti putin, ca ati cam inceput sa ma luati si pe mine si pe domnul banivechi la misto.

[cristoph]

Topic inchis.