Moderatori: berserkr, Deus, vlahul, BogdanC
Cati dintre dv. impartasesc cu cei dragi aceasta pasiune? V-ati gandit vreodata la timpul pe care nu-l petreceti cu ei, ca sa va ocupati de pasiunea dv.? Adica sa va bucurati de niste bucatele de metal stantate mai recent sau mai demult? Fireste, si asta e o parte din viata, si din bucuria de a trai pentru fiecare dintre noi colectionarii, dar totusi...Oare viata e in alta parte? Suntem intotdeauna acolo unde ar trebui sa fim, cand ar trebui sa fim? Sper ca nu ma veti judeca prea aspru, e luni 
.
. Chit ca nu mai simt de ceva vreme ca omul e nepieritor 
Site-ul e in plina dezvoltare si completare, si va mai fi mult timp. Daca la un moment dat lucrul la el va trebui oprit dintr-un motiv sau altul, ca site web are avantajul de a putea fi inchis editarii si 'conservat', el continuand sa fie accesibil via Internet Am obtinut gazduire gratuita pe un server din S.U.A., fara limita de timp, asa ca suntem optimisti. Evident, acum discutam la scara de cativa ani, nu cateva decenii ...dincolo de gluma insa, momentan fac asta pentru mine si incerc sa ajut pe oricine imi impartaseste pasiunea cu ceea ce pot, incepand de la experienta (modesta) de pana acum si terminand cu donatii pe care mi le propun pentru copiii care chiar sunt pasionati de numismatica. Nu este exclus ca daca ma simt in stare mai incolo sa incerc si articole care sa aduca ceva nou (altfel n-ar avea sens sa scriu) macar o viziune diferita asupra unor lucruri intepenite de mult timp. - si eu sunt de aceasi parere, in primul rand colectionezi pentru tine, dupa aceea, cu timpul, te intereseaza sa iti impartasesti cunostintele si altora, dar in final iti doresti sa-ti transmiti pasiunea mai departe copiilor tai, normal daca acest lucru s-ar putea.Asa te simti mai implinit din punctul acesta de vedere.Normal, suntem tineri, asta pentru noi era o discutie pur teoretica.Intrebarea care se pune este, daca copii nu ti-ar aprecia colectia decat la valoarea materiala, ai prefera sa o donezi cuiva pe care ai sti ca il pasioneaza cu adevarat?
ca sa donezi o colectie, rodul unei munci de o viata, la un muzeu, eu as dori sa vad ca exista si dorinta celor de la muzeu de a continua sau macar de a pastra ceea ce ai facut tu. din nefericire sunt putini muzeografi care au chef de asta. eu sunt dintr-un orasel mic, cu un muzeu slab populat de piese si care-si are sediul intr-o fosta casa boiereasca care a fost revendicata. am luat legatura cu cei de la muzeu. cu ceva ani in urma un fost director al muzeului era pasionat de numismatica, si am crezut ca cineva ii continua activitatea. nimic, dezamagire totala. cind am vazut si cum au organizat prima expozitie numismatica, niste monede aruncate intr-o vitrina si cu citeva hirtiute scrise de mina total aiurea, m-am lamurit total.Aldor scrie:Cunosc mai multi colectionari batrani care si-au vandut sau sunt pe cale sa-si vanda colectiile adunate in zeci de ani. Motivatiile sunt pe deoparte si financiare, dar nu cred ca poate fi vorba numai de asta. La niciunul din ei nu i-a trecut prin cap sa-si doneze macar o parte din piese la un muzeu. De ce oare?
