Arta negocierii

[picard]

Suntem la targ fata in fata cu vanzatorul.
Cum negociem ca sa obtinem pretul corect?
Aveti anume tehnici?

Astept sfaturi.

[berserkr]

Interesant subiectul. Dar ma intreb, daca in continuare se vor mentiona tehnicile curente, vor mai avea ele efect?

[Cornelius Agrippa]

Ma gandesc ca destui cititori, daca nu chiar si membri ai acestui forum s-ar putea gasi in ipostaza de vanzator la un targ de profil.... Si atunci cum mai devoalam micile secrete ale negocierii... Chiar foarte interesant subiectul .

[banivechi]

Asta e o falsa problema, dupa mintea mea. Daca stii ce cumperi, stii si cit sa oferi. Daca doar banuiesti cam ce-ar putea sa fie, e chestie deja de pur noroc. Ai sanse si sa iei o piesa buna sub pret (daca vinzatorul nu stie clar nici el despre ce-i vorba) dar ai si sanse sa fii la mina vinzatorului.

[berserkr]

Da, pana la urma cred ca fiecare stie ce posibilitati sunt. Iar daca vanzatorul vrea sa vanda, probabil are niste paliere de pret in functie fie de timpul ramas pana la incheierea targului sau de cat de mult a tinut anumite piese pana atunci, de cat de mult are nevoie de bani, etc. Mare joc nu e intr-adevar, pana la urma e vorba despre o intelegere. De obicei cel mai informat e in superioritate. Asta cred c-o stim cu totii.

[vlahul]

Daca stii ce cumperi, stii si cit sa oferi.

De obicei cel mai informat e in superioritate.

Astea sunt primele conditii. Ce faci pe urma e daca vrei sa cumperi sau nu. In definitiv o piesa face cat e dispus cineva sa ofere...

[ronin]

In definitiv o piesa face cat e dispus cineva sa ofere...

...Si sa dea intr-un final. Daca eu ii ofer si el cere mai mult eu raman cu oferta.

[sorin70]

Daca eu ii ofer si el cere mai mult eu raman cu oferta.

Si el ramane cu moneda.

[amonra]

Ca sa glumim un pic, putem sa luam seama la vestita diplomatie rusa si la metoda lor de negociere deja recunoscuta - AK47.

Presupun ca disponibilitatea partilor se poate schimba dramatic la implicare unui al treilea prieten metalic in discutie ...

In fine, fiind serios, nu cred ca exista solutie analitica pentru negociere cat mai degraba una empirica, dezvoltata pe loc, in functie de vanzator si telurile urmarite. Personal cred ca negocierea nu este o forma de civilizatie ( fiind diferita de oferta ) ci mai mult un mod de a pierde timpul si a explora personalitatea fiecaruia - presupun ca stiti la ce ma refer ( "nu pot sa o dau la atat ca..." sau "am copii, da si tu mai mult" sau "altul mi-a oferit mai mult" ).

Din cate am auzit, in unele culturi e chiar o insulta sa nu negociezi, vanzatorul cautand de fapt interactiunea sociala si nu castigul...
Probabil tine pana la urma de cat la suta de balcanism exista in fiecare.

[mihai_a380]

Oricum merita incercat chiar daca vanzatorul vrea sau nu.

[LM]

De ce sa nu fie negocierea o forma de civilizatie????Nimeni nu merge in supermarket de exemplu,cu produsele la casa si incepe sa negocieze.Asta ar fi o lipsa de civilizatie!

In targ-piata,e cu totul o alta procedura.Insasi cuvantul targ vine de la "a targui",deci e o datorie a celui care cumpara cat si a celui care vinde sa accepte ideea de "a negocia".In principiu un om cu bani nu cred ca sta sa negocieze,exceptand cazul in care respectivul este foarte zgarcit,sau cand respectiul(vorbind de monede),cunoaste valoarea unei anume piese si incearca sa o cumpere cu un pret mai mic pentru a o comercializa mai departe,avand un anumit profit de pe urma acestui fapt.
Unul cu buzunarul mai ingust o sa negoicieze mereu orice pret care i se pare "nepotrivit",si mi se pare corect.
Cat despre modul de a negocia,cum procedam,...subiect foarte interesant.Dar dupa cum se vede nimeni din cei cu "experienta" nu sau incumetat sa exemplifice...din pacate.
Am sesizat ca uni vanzatori au pot citi\intelege gesturile cumparatorului,de exemplu,dorinta acestuia si interesul pentru o anumita piesa.In cazul in care te tradeaza anumite gesturi,si demontrezi ca iti place o anume piesa,vanzatorul sesizeaza si nu lasa la pret mai nimic eventual ceva modic asa de dragul de ati face pe plac.
Alti procedeaza astfel:"Piesa costa 10 lei dar daca o cumperi o dau cu 5 lei."
La un astfel de raspuns va dati seama ca nu mai se poate negocia,automat vanzatorul spune ca piesa costa 10 lei de fapt,dar a lasat 5lei la ea...valoarea ei find 3 lei.
Evident sunt multe lucruri care influenteaza vanzarea-cumpararea unei momnede,in mare parte totul tine de vreme si imprejurari.Cati au mai fost interesati de piesa respectiva,ce pret i sa oferit vanzatorului pe moneda,cati sau aratat intradevar interesati cu adevarat...etc.
Un vazator care a vandut bine in ziua respectiva mai greu accepta sa negocieze si tine de pret,in schimb unul,care nu a vandut mare lucru lasa mai mult la pret.
Pacat ca nu sunt mai multe raspunsuri concrete,oricum subiectul e piperat!

O zi buna tuturor!!!

[andi_codescu]

Insasi cuvantul targ vine de la "a targui",

Eu as zice ca e tocmai invers, a se targui vine de la targ. Altfel ar insemna (glumesc) ca si cuvantul gaina sa vina de la gainarie.

Pentru a rezolva problema, DEX ofera a treia varianta: fiecare dintre cele doua cuvinte (targ si a se targui) vine din corespondentul sau slavon.

Revenind la topic sunt de acord cu cele spuse de dvs. Atata vreme cat negocierea este o practica inerenta targurilor, multi dintre vanzatori au cu siguranta o marja de pret pusa peste ceea ce ar vrea sa obtina. Si nu e un lucru rau, Parca te simti mai bine cand ai obtinut o reducere, chiar daca pretul si asa redus e destul de mare. Cand vanzatorul iti spune ca nu negocieaza, parca iti cam piere bucuria de a cumpara. In concluzie, eu sunt mai balcanic.

[ronin]

Pana acum s-a discutat numai prin prisma cumparatorului. Ar fi interesant sa vedem cum se prezinta problema si din partea cealalta a mesei.
La toate targurile la care am fost nu am intalnit vanzator care sa nu isi puna o marja de negociere. Vorbesc acum numai de vanzatori pe care nu ii cunosteam si de la care cumparam pentru prima oara.

[LM]

Domnule andi_codescu dumneavoastra ati spus ca:"Eu as zice ca e tocmai invers, a se targui vine de la targ."

Ma tem ca trebuie sa va contrazic!Targul a aparut dupa ce doua sau mai multe persoane au inceput sa vanda sau sa cumpere ceva intrr-un anume "loc",probabil nefind multumiti de pretul cerut au inceput sa negocieze.Deci odata cu ideea de "targuire" apare si targul(locul propriu-zis,locatia),targul nu avea cum sa fie inaintea "targuiri" e nefiresc!!!

[andi_codescu]

Domnule andi_codescu dumneavoastra ati spus ca:"Eu as zice ca e tocmai invers, a se targui vine de la targ."

Ma tem ca trebuie sa va contrazic!Targul a aparut dupa ce doua sau mai multe persoane au inceput sa vanda sau sa cumpere ceva intrr-un anume "loc",probabil nefind multumiti de pretul cerut au inceput sa negocieze.Deci odata cu ideea de "targuire" apare si targul(locul propriu-zis,locatia),targul nu avea cum sa fie inaintea "targuiri" e nefiresc!!!

Modul de formare a cuvintelor, dupa amintirile mele, nu urmeaza neaparat ordinea in care au aparut activitatile, pentru un simplu motiv: si targul si targuirea existau inainte de a aparea cuvintele aceste in limba romana si cu mult inainte de aparitia insasi limbii romane.

Daca verbul a se targui nu este luat direct di slavona (cum spune DEX-ul) atunci s-a format din radacina targ + sufixul -ui. Tot asa si cuvintele cuvantul vamui de la vama, dramui de la dram, varui de la var, si cate or mai fi.

Cat despre ce a forst mai inainte, targul sau targuiala, nu cred ca se pot face mai mult de simple supozitii. Dvs. spuneti ca mai intai oameni s-au targuit si asa a aparut targul. Probabil, dar asta e valabil ca activitate. Nu are relevanta etimologica.

Scuze tuturor pentru offtopic, ca eu l-am inceput.