Cu speranta ca nu exista un topic similar, as vrea sa adunam aici imagini si caracteristici ale unor monede romanesti bune care cantaresc mai mult decat gasim in catalog.
O sa incep eu cu doua exemple:
1. 25000 lei 1946: cam 10 din 20 de monede cantarite arata mai mult de 12.5g. Piesa din imagine cantareste 12,90g (+3,2%).
2. 10 lei 1930 Paris. Piesa din imagine cantareste 5,11g (+2,2%). Valoarea din catalog este: 5g.
Alte exemple?
Monede romanesti care cantaresc mai mult decat ar trebui
Monede romanesti care cantaresc mai mult decat ar trebui
- Fişiere ataşate
-
- 10lei1930Paris-5,11g-s.jpeg (96.69 KiB) Vizualizat de 20789 ori
-
- 25000lei1946_12,90g-s.jpg (79.85 KiB) Vizualizat de 20789 ori
"Investiția, băiete, nu înseamnă a da, ci a lua." - Restul e tăcere (2007)
20 lei 1930 kn, greutate 7.53. Greutatea din catalog: 7.5 gr.
Am crezut mult timp ca este falsa, dar s-a dovedit a fi ok pana la urma. Nu am gasit nici un element diferit de grafica, muchia este aproape identica si sunetul... alama, ce mai.
Am crezut mult timp ca este falsa, dar s-a dovedit a fi ok pana la urma. Nu am gasit nici un element diferit de grafica, muchia este aproape identica si sunetul... alama, ce mai.
- Fişiere ataşate
-
- 5864b8b180a9769d1267406858_787.jpeg (93.86 KiB) Vizualizat de 20785 ori
-
- 7484b8b180ad00ee1267406858_883.jpeg (88.83 KiB) Vizualizat de 20785 ori
" Monede romanesti care cantaresc mai mult decat ar trebui " ? Fara suparare dar cred ca titlul nu este tocmai cel mai bine ales .
Greutatea de catalog este intotdeauna asociata si cu toleranta relativa pe care o pot avea monedele . De exemplu la monedele 1 , 2 , 5 si 10 bani 1867 se dadea o toleranta a greutatii de 15 miliame in mai mult sau mai puţin , adica 1,5 % . Monedele din materiale comune au intotdeauna o toleranta mult mai mare decat monedele din argint sau aur . De exemplu in legea pentru infiintarea unui nou sistem monetar si pentru fabricarea monedelor nationale , la monedele de aur si argint toleranta monedelor era de 3 miliame adica 0,3 % . La medalia Ardealul Nostru greutatea declarata era de 6.55 grame , cu o toleranta de 20 miliame in mai mult sau mai putin , adica poate varia intre 6.537 si 6.564 grame . La monedele din aur sau argint trebuie spus si ca toleranta este declarata nu numai in cazul greutatii ci si in compozitia metalului ! Sigur aceasta toleranta este intalnita si la monedele din materiale comune doar ca ea nu este precizata .
In alta ordine de idei , am cantarit 10 monede de 25.000 lei 1946 peste XF si am obtinut valori cuprinse intre 12.30 si 12.75 grame . Si sa nu uitam ca si cantarul conteaza foarte mult in numismatica unde ne jucam cu sutimile de grame , ca o moneda cu cat e mai grea cu atat mai mari vor fi si diferentele de greutate , dar mai ales ca nimic nu este perfect si ca si o toleranta declarata la o moneda poate fi chiar mai mare decat ce se precizeaza in acte .
Greutatea de catalog este intotdeauna asociata si cu toleranta relativa pe care o pot avea monedele . De exemplu la monedele 1 , 2 , 5 si 10 bani 1867 se dadea o toleranta a greutatii de 15 miliame in mai mult sau mai puţin , adica 1,5 % . Monedele din materiale comune au intotdeauna o toleranta mult mai mare decat monedele din argint sau aur . De exemplu in legea pentru infiintarea unui nou sistem monetar si pentru fabricarea monedelor nationale , la monedele de aur si argint toleranta monedelor era de 3 miliame adica 0,3 % . La medalia Ardealul Nostru greutatea declarata era de 6.55 grame , cu o toleranta de 20 miliame in mai mult sau mai putin , adica poate varia intre 6.537 si 6.564 grame . La monedele din aur sau argint trebuie spus si ca toleranta este declarata nu numai in cazul greutatii ci si in compozitia metalului ! Sigur aceasta toleranta este intalnita si la monedele din materiale comune doar ca ea nu este precizata .
In alta ordine de idei , am cantarit 10 monede de 25.000 lei 1946 peste XF si am obtinut valori cuprinse intre 12.30 si 12.75 grame . Si sa nu uitam ca si cantarul conteaza foarte mult in numismatica unde ne jucam cu sutimile de grame , ca o moneda cu cat e mai grea cu atat mai mari vor fi si diferentele de greutate , dar mai ales ca nimic nu este perfect si ca si o toleranta declarata la o moneda poate fi chiar mai mare decat ce se precizeaza in acte .
Atunci titlul a fost perfect ales daca a produs acest comentariu. 
M-ar mai interesa sa aflu cum este stabilita valoarea care este pusa in catalog. De exemplu, in cazul acestei monede:
http://romaniancoins.org/ro5bani1975.html
De unde a aparut valoarea de 0.55g? Masurari pe esantioane mari? Alta sursa?
In urma cu vreo 15 ani un vecin de-al meu, care lucra la fabrica de ciocolata Excelent, mi-a povestit cum se face cu +/- 5%, si cum de fapt toate ciocolatele au -5%, intrucat aveau suficienta precizie, si faceau economie. La 25.000 lei 1946 faptul ca sunt diferente de mai bine de jumatate de gram pentru piese in stari superioare mi se pare mult.
In general, valoarea specificata pentru toleranta are scopul de a cuprinde toate piesele, dar statistitc cea mai mare parte a lor se incadreaza intr-un interval mult mai mic. La 25.000 lei 1946 se pare ca peste 50% din piese au > +/- 1%.
Comparati cu piesele din seria 2 lei 1910 - 1914. Tot argint, masa apropiata, batute cu 30 de ani inainte de 25.000 lei, tehnologie teoretic mai veche... Eu am gasit foarte putine piese cu masa mai mare, si niciodata cu mai mult de 1%. Piesele in stari superioare pe care le-am cantarit eu se incapataneaza sa fie intre 9.97 si 10.00 g...
Nu in ultimul rand, am vazut deseori pe forum: "diferenta de 0,XX g nu este justificata de gradul de uzura", ca si argument pentru judecarea autenticitatii unei piese. Cantarul este, la urma urmei, una dintre principalele metode folosite pentru a decide daca o moneda este buna.
M-ar mai interesa sa aflu cum este stabilita valoarea care este pusa in catalog. De exemplu, in cazul acestei monede:
http://romaniancoins.org/ro5bani1975.html
Vorbim despre o moneda despre nu se stie nici macar tirajul, deci ma astept sa nu fi existat posibilitatea de a fi fost consultat caietul de sarcini cand a fost intocmit catalogul.16 mm diametru, 0.55 g, aluminiu, margine netedă valoarea nominală 5 BANI şi anul 1975
De unde a aparut valoarea de 0.55g? Masurari pe esantioane mari? Alta sursa?
In urma cu vreo 15 ani un vecin de-al meu, care lucra la fabrica de ciocolata Excelent, mi-a povestit cum se face cu +/- 5%, si cum de fapt toate ciocolatele au -5%, intrucat aveau suficienta precizie, si faceau economie. La 25.000 lei 1946 faptul ca sunt diferente de mai bine de jumatate de gram pentru piese in stari superioare mi se pare mult.
In general, valoarea specificata pentru toleranta are scopul de a cuprinde toate piesele, dar statistitc cea mai mare parte a lor se incadreaza intr-un interval mult mai mic. La 25.000 lei 1946 se pare ca peste 50% din piese au > +/- 1%.
Comparati cu piesele din seria 2 lei 1910 - 1914. Tot argint, masa apropiata, batute cu 30 de ani inainte de 25.000 lei, tehnologie teoretic mai veche... Eu am gasit foarte putine piese cu masa mai mare, si niciodata cu mai mult de 1%. Piesele in stari superioare pe care le-am cantarit eu se incapataneaza sa fie intre 9.97 si 10.00 g...
Nu in ultimul rand, am vazut deseori pe forum: "diferenta de 0,XX g nu este justificata de gradul de uzura", ca si argument pentru judecarea autenticitatii unei piese. Cantarul este, la urma urmei, una dintre principalele metode folosite pentru a decide daca o moneda este buna.
Ultima oară modificat 02 Aug 2010, 07:27 de către capa, modificat 1 dată în total.
"Investiția, băiete, nu înseamnă a da, ci a lua." - Restul e tăcere (2007)
-
roantichitati
- ******
- Mesaje: 585
- Membru din: 31 Ian 2006, 23:54
- Contact:
Toleranta monedelor din aur este intre 1 si 3 miimi iar la argint merge pana 10 miimi , la metale comune toleranta maxima poate ajunge la 55 miimi ( monedele de 1 , 2 , 5 , 10 bani 1867 au o toleranta de 15 miimi , 25000 lei 1946 - 10 miimi , 20 lei 1930 - 10 miimi , 500 lei 1944 - 10 miimi ) . Monedele prezentate depasesc toleranta admisa oficial , dar nu sunt niste cazuri izolate , astfel de abateri se intalnesc .
Moneda prezentata de domnul Mike este un fals , monedele de acest tip au o grafica relativ simpla , mai usor de realizat . In afara de elementele clar vizibile alte "simptomele" dupa care pot fii reperate sunt
- alt metal
- perlele pierdute in muchie ( se observa la moneda prezentata )
- campul monedei nu are o suprafata plana caracteristica baterii ( se observa la moneda prezentata )
- zimtii de pe muchie si uneori grosimea difera
- greutatea ( si aici se incadreaza la falsuri )
Moneda prezentata de domnul Mike este un fals , monedele de acest tip au o grafica relativ simpla , mai usor de realizat . In afara de elementele clar vizibile alte "simptomele" dupa care pot fii reperate sunt
- alt metal
- perlele pierdute in muchie ( se observa la moneda prezentata )
- campul monedei nu are o suprafata plana caracteristica baterii ( se observa la moneda prezentata )
- zimtii de pe muchie si uneori grosimea difera
- greutatea ( si aici se incadreaza la falsuri )
Ultima oară modificat 01 Aug 2010, 13:24 de către roantichitati, modificat de 2 ori în total.
Valoarea 0,55 grame a fost obtinuta prin masurare, pe un esantion mic de monede circulate (citeva zeci, a fost cam demult si nu mai stiu exact). Am cintarit lotul - pe un cintar cu precizie de 0,1 grame - si am impartit la numarul de monede. Am luat numai primele doua cifre de dupa virgula, la momentul respectiv rezultatul obtinut a fost considerat de mine suficient.capa scrie:M-ar mai interesa sa aflu cum este stabilita valoarea care este pusa in catalog. De exemplu, in cazul acestei monede:
http://romaniancoins.org/ro5bani1975.html
Vorbim despre o moneda despre nu se stie nici macar tirajul, deci ma astept sa nu fi existat posibilitatea de a fi fost consultat caietul de sarcini cand a fost intocmit catalogul.16 mm diametru, 0.55 g, aluminiu, margine netedă valoarea nominală 5 BANI şi anul 1975
De unde a aparut valoarea de 0.55g? Masurari pe esantioane mari? Alta sursa?
Am mai cintarit citeva piese acum 8 ani, cu o balanta de laborator de mare precizie, dar nu mai stiu ce am facut cu datele.
De altfel, in catalogul Schaffer-Stambuliu din 2009 apare de asemenea valoarea 0,55 grame.
Dar Krause da 0,6 grame.
Piesele de aluminiu RSR se afla de altfel pe lista mea de monede a caror masa trebuie verificata din nou prin cintarire, alaturi de o buna parte din cele de dupa 1990.
-
roantichitati
- ******
- Mesaje: 585
- Membru din: 31 Ian 2006, 23:54
- Contact:
Mea culpa , aveti dreptate , in graba am scris toleranta titlului . O sa fac modificare si in postul anterior , in cazul in care cineva nu citeste tot topicul sa nu ia o informatie eronata .ovidiu^ scrie:Monedele de mai sus au o toleranta a greutatii de 15 miimi . Toleranta de 7 miimi este a metalelor din compozitie .roantichitati scrie: monedele de 1 , 2 , 5 , 10 bani 1867 au o toleranta de 7 miimi
Multumesc mult pentru raspuns.vladmario scrie:Valoarea 0,55 grame a fost obtinuta prin masurare, pe un esantion mic de monede circulate (citeva zeci, a fost cam demult si nu mai stiu exact). Am cintarit lotul - pe un cintar cu precizie de 0,1 grame - si am impartit la numarul de monede. Am luat numai primele doua cifre de dupa virgula, la momentul respectiv rezultatul obtinut a fost considerat de mine suficient.
Am mai cintarit citeva piese acum 8 ani, cu o balanta de laborator de mare precizie, dar nu mai stiu ce am facut cu datele.
De altfel, in catalogul Schaffer-Stambuliu din 2009 apare de asemenea valoarea 0,55 grame.
Dar Krause da 0,6 grame.
Piesele de aluminiu RSR se afla de altfel pe lista mea de monede a caror masa trebuie verificata din nou prin cintarire, alaturi de o buna parte din cele de dupa 1990.
Vorbim atunci de (cel putin) doua categorii:
- monede cu masa de referinta cunoscuta din "caietul de sarcini", cum sunt, de exemplu, monedele Carol I despre care se stie masa dorita precum si abaterile permise. Foarte rar o sa gasim abateri in plus fata de masa si acestea sunt minore. Gradul de uzura poate degrada masa cu pana 1-3% in jos.
- monede cu masa de referinta determinata din exemplarele avute la dispozitie. Probabil ca in esantionul masurat au fost alese doar piese in stari superioare. Cred ca, daca s-ar folosi aceasta metoda la 2 lei 1910-14, valoarea obtinuta ar fi mai mica de 10,00 g. Nu cu mult mai mica intrucat abaterile sunt minore dar de obicei in jos. La 500 lei 1941, usor de gasit in stari superioare, moneda batuta mai ingrijit decat 25000 lei 1946 - variatii mai mici de masa, prin aceasta metoda ar fi trebuit sa avem o masa de catalog de 24,90-24,95 g (cel putin daca ma uit la exemplarele din ograda proprie).
"Investiția, băiete, nu înseamnă a da, ci a lua." - Restul e tăcere (2007)
Daca vorbim de monedele emise dupa 23 august 1944, trebuie sa intelegem in primul rind contextul istoric care a dus la emiterea lor. Intr-o tara sub ocupatie sovietica dar care inca avea in structurile de conducere oameni din "vechea garda" care ar fi facut aproape orice pentru a nu lasa la indemina sovieticilor rezervele mari de metale pretioase ale tarii (cine are Kiritescu poate sa compare rezerva de aur a BNR inainte si dupa 1946) mi se pare perfect posibil ca depasirea tolerantelor in ceea ce priveste greutatea monedelor din argint sa fie o metoda subtila de a pastra o cantitate cit mai mare de metal in tara. Fiindca se stie ca rusii au confiscat intreaga cantitate de aur primita de Romania de la Germania in schimbul petrolului si griului livrate in perioada cit am fost aliati. Nu am Kiritescu la indemina acum, dar cred ca in 1946 au disparut citeva sute de tone de aur din rezerva BNR. Probabil si argint. Daca as fi fost guvernatorul BNR in acea perioada si eu as fi incercat monetizarea unei cit mai mari cantitati de metal pretios si introducerea lui pe piata pentru a ramane macar la populatie in loc sa fie carat in Rusia. Mai ales ca era si o metoda de incercare a stoparii inflatiei.
Daca nu ma insel, masa de aur scoasa din tara a fost mai mare decat cea dusa cu tezaurul in primul razboi.banivechi scrie: Nu am Kiritescu la indemina acum, dar cred ca in 1946 au disparut citeva sute de tone de aur din rezerva BNR. Probabil si argint.
Va trebui sa caut in vol 3 datele
http://coinsandliterature.blogspot.com/
"Stiu marii paznici unde ne aflam?
Abia iesiti din scutecele humii,
Ne-am catarat pe-acoperisul lumii
Si pe taisul evului umblam."
Tocmai am cantarit 20 de piese de 500 lei 1944 si am obtinut un spectru aproape continuu in plaja 11,70 - 12,33g. Masa totala este de: 239,84g, adica o medie de peste 11,99 g/moneda. Toate cele 20 de piese sunt intregi, cu uzura minima sau deloc.banivechi scrie:Daca vorbim de monedele emise dupa 23 august 1944, trebuie sa intelegem in primul rind contextul istoric care a dus la emiterea lor. Intr-o tara sub ocupatie sovietica dar care inca avea in structurile de conducere oameni din "vechea garda" care ar fi facut aproape orice pentru a nu lasa la indemina sovieticilor rezervele mari de metale pretioase ale tarii (cine are Kiritescu poate sa compare rezerva de aur a BNR inainte si dupa 1946) mi se pare perfect posibil ca depasirea tolerantelor in ceea ce priveste greutatea monedelor din argint sa fie o metoda subtila de a pastra o cantitate cit mai mare de metal in tara. Fiindca se stie ca rusii au confiscat intreaga cantitate de aur primita de Romania de la Germania in schimbul petrolului si griului livrate in perioada cit am fost aliati. Nu am Kiritescu la indemina acum, dar cred ca in 1946 au disparut citeva sute de tone de aur din rezerva BNR. Probabil si argint. Daca as fi fost guvernatorul BNR in acea perioada si eu as fi incercat monetizarea unei cit mai mari cantitati de metal pretios si introducerea lui pe piata pentru a ramane macar la populatie in loc sa fie carat in Rusia. Mai ales ca era si o metoda de incercare a stoparii inflatiei.
Interpretand datele in contextul comentariului dumneavoastra, vad doua variante:
a. piesele cu masa mai mare au fost batute dupa 23 august, iar cele cu masa mai mica inainte.
b. toleranta admisa era ignorata si le faceau cum se potriveau. Vorbim, totusi, de +/- 3%.
Sunt destul de sigur ca daca as face aceleasi masuratori pe un lot de 20 de piese de 2 lei 1910, in stari similare, as obtine valori intre 9.95 si 10.02g.
LE: nu m-ar mira ca si titlul sa fie undeva intre 600/1000 si 750/1000.
"Investiția, băiete, nu înseamnă a da, ci a lua." - Restul e tăcere (2007)
Metalurgia e o stiinta exacta. Daca se comanda 30 tone de aliaj monetar cu titlul 700 se scot din magazie 21 tone de argint pur si 9 tone de cupru. Eu as paria ca daca banca de emisiune comanda monede cu un anumit titlu, acesta e respectat in limita tolerantelor legale (care nu sint in nici un caz intre 600 si 750!). Ca flanurile au variatii mai mici sau mai mari de greutate, asta nu e problema de metalurgie.capa scrie:LE: nu m-ar mira ca si titlul sa fie undeva intre 600/1000 si 750/1000.
Re: Monede romanesti care cantaresc mai mult decat ar trebui
Dintr-un lot mai mare, 2 extreme, 1g intre ele, uzura minima spre deloc... Dupa cum se vede, una este semnificativ mai groasa decat cealalta.
- Fişiere ataşate
-
"Investiția, băiete, nu înseamnă a da, ci a lua." - Restul e tăcere (2007)