Ma intereseaza daca stie cineva mai multe despre lagarul de prizoneri de razboi din Primul Razboi Mondial (din cate stiu a fost folosit si in Al Doilea Razboi Mondial) de la Slobozia. Surse online sau publicatii pe aceasta tema.
Am citit de curand povestea prințului algerian Mohamed Gheraina (link aici), prizonier al nemtilor in lagarul de la Slobozia, caruia ii este dedicata o stela funerara in oras. Chiar si marele antropolog german Leo Frobenius a trecut pe acolo (link aici), studiind prizonierii africani din trupele coloniale franceze.
Lagarul de prizoneri de razboi de la Slobozia
Interesant ce spuneti pentru ca in arhiva foto online a Institutului Frobenius sub poza de mai jos este o explicatie care spune Slobozia: Lagarul de prizoneri. Prizonierii au mult timp liber. (germ. in original Slobozia: Gefangenenlager. Gefangene haben viel Zeit).

Mi s-a parut un pic zeflemitor, un fel de umor nevinovat. La fel ar fi putut spune ca prizonierii din lagar nu prea au parte de femei...
Insa am senzatia ca in lagarul de prizonieri de razboi la Slobozia din Primul Razboi Mondial se traia relativ bine. In alte poze vad prizonierii amuzandu-se impreuna, lucrand cel putin aparent destins la impletirea cosurilor de nuiele, folosind transeul-latrina (!), sapand in gradina si chiar mergand la moscheea din cadrul lagarului. Inainte de nazism, nemtii nu pareau sa aiba nimic impotriva prizonierilor negri, berberi si indieni (pe langa britanici si francezi).

Mi s-a parut un pic zeflemitor, un fel de umor nevinovat. La fel ar fi putut spune ca prizonierii din lagar nu prea au parte de femei...
Insa am senzatia ca in lagarul de prizonieri de razboi la Slobozia din Primul Razboi Mondial se traia relativ bine. In alte poze vad prizonierii amuzandu-se impreuna, lucrand cel putin aparent destins la impletirea cosurilor de nuiele, folosind transeul-latrina (!), sapand in gradina si chiar mergand la moscheea din cadrul lagarului. Inainte de nazism, nemtii nu pareau sa aiba nimic impotriva prizonierilor negri, berberi si indieni (pe langa britanici si francezi).
Felicitari, mi se pare un subiect foarte interesant.miguelito scrie:Interesant ce spuneti pentru ca in arhiva foto online a Institutului Frobenius sub poza de mai jos este o explicatie care spune Slobozia: Lagarul de prizoneri. Prizonierii au mult timp liber. (germ. in original Slobozia: Gefangenenlager. Gefangene haben viel Zeit).
Mi s-a parut un pic zeflemitor, un fel de umor nevinovat. La fel ar fi putut spune ca prizonierii din lagar nu prea au parte de femei...
Insa am senzatia ca in lagarul de prizonieri de razboi la Slobozia din Primul Razboi Mondial se traia relativ bine. In alte poze vad prizonierii amuzandu-se impreuna, lucrand cel putin aparent destins la impletirea cosurilor de nuiele, folosind transeul-latrina (!), sapand in gradina si chiar mergand la moscheea din cadrul lagarului. Inainte de nazism, nemtii nu pareau sa aiba nimic impotriva prizonierilor negri, berberi si indieni (pe langa britanici si francezi).
Daca imi permiteti o gluma, in poza postata, domnul din planul foarte indepartat, tocmai ce evadeaza? Probabil gardul este interior, nu este gardul exterior al lagarului...
"Investiția, băiete, nu înseamnă a da, ci a lua." - Restul e tăcere (2007)

Si probabil ca asa arata gardul exterior care imprejmuia baracile prizonierilor:

Dar cred ca insusi planul de a-i duce la Slobozia pe prizonierii luati din randul trupelor coloniale franceze (cum era algerianul Mohamed Gheraina - luat prizonier la mii de km departare, in batalia de la Verdun) era o polita de asigurare pentru nemti ca nu vor fugi. Un prizonier s-ar fi gandit: "OK, si daca evadez ce-am rezolvat? Sunt tot in mijlocul Baraganului!". Adica nu vad cum un senegalez sau un magrebian s-ar fi pierdut printre populatia civila romaneasca in ideea ca va ajunge inapoi printre ai lui.
Ultima oară modificat 29 Iun 2012, 21:02 de către miguelito, modificat 1 dată în total.

