articole din presa

[Cacuci]

Privitor la vanzarea colectiei numismatice Corneliu Vadim Tudor,
la lotul 81 se precizeaza monede moderne,medievale ,antice. Ori in acea fotografie se vad doar moderne.

Pe un alt site vedem un mic inventar al colectiei tribunului de la sfarsit de 2015:
http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/ ... vadim.html

Ei, acolo se observa monede antice, monede de aur. Acelea s-au vandut la Artmark pe sub mana?
Sau le-a "maritat" defunctul inainte de a muri?

[popoviciliza]

Privitor la vanzarea colectiei numismatice Corneliu Vadim Tudor,
la lotul 81 se precizeaza monede moderne,medievale ,antice. Ori in acea fotografie se vad doar moderne.

Pe un alt site vedem un mic inventar al colectiei tribunului de la sfarsit de 2015:
http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/ ... vadim.html

Ei, acolo se observa monede antice, monede de aur. Acelea s-au vandut la Artmark pe sub mana?
Sau le-a "maritat" defunctul inainte de a muri?

Foarte bună observaţie, mulţumesc!

Măcar acum este clar ce înseamnă pentru omul cu ferpare "colecţia" pasionatului "numismat" CVT. Dacă aveţi timp şi posibilitatea să vedeţi şi vitrina cu aur din camera blindată a muzeului BNR, până şi aceea (care e de jale) este la un nivel mai ridicat.

Iar Artmark nu reprezintă pentru mine o garanţie profesională (pe acest forum se fac de râs nume mai mari şi cu reputaţie "incontestabilă").

[popoviciliza]

C. MIRCEA
30 de monede confiscate de la secretarul Primăriei Zăneşti
Feb 11, 2016
"Cezar Georgel Ciubotaru, secretarul Primăriei Zăneşti, a rămas fără 8 monede de aur şi 22 de argint, care i-au fost confiscate de poliţistul de patrimoniu astăzi, 11 februarie.
„Eu vreau să-mi schimb maşina, îmi mai trebuiau nişte bani şi m-am hotărât să vând monedele pe care le-am cumpărat, de-a lungul anilor, dintr-un magazin de bijuterii, de la raft”, a declarat Cezar Georgel Ciubotaru.
„Am acte pe ele, dar domnul comisar mi-a spus că trebuia să am autorizaţie de la Ministerul Culturii, pentru că sunt bunuri culturale mobile. Eu am să plătesc expertiza din banii mei şi am să-i dovedesc că nu are dreptate. Am fost deja în audienţă la şeful Poliţiei Neamţ şi la directoarea Direcţiei pentru Cultură, voi contesta confiscarea monedelor şi apoi voi face plângere penală împotriva d-lui Josanu, pentru abuz în serviciu. Putea să mi le lase în custodie până ce erau expertizate, cu interdicţia de a le vinde, nu să mi le confişte. Deocamdată mi-a produs un prejudiciu, pentru că eu am dat aproape 3000 de euro pe monede”.
De partea cealaltă, comisarul Vitalie Josanu spune că monedele sunt toate de sfârşit de secol XIX, cele din aur emise în Belgia, Franţa şi Ţara de Jos, iar cele din argint majoritatea de Austro-Ungaria, pe vremea Mariei Tereza.
Deocamdată, monedele au fost predate Muzeului de istorie şi, după ce vor fi expertizate, se va vedea cine a avut dreptate."
http://zch.ro/30-de-monede-confiscate-d ... i-zanesti/
- articolul este echilibrat, concis şi pare în regulă
- am localizat Zăneşti între Bacău şi Piatra Neamţ
- nu am localizat poliţia de patrimoniu la care lucrează comisarul respectiv
- ce m-a derutat: fotografia; pentru că am mai fost înşelat când şi când, am verificat şi - da! - e copiată din alt ziar, fără nici o legătură cu ştirea

Un timişorean îşi asigură viitorul într-un mod inedit.
Vezi de ce sunt mai sigure monedele de aur şi argint decât conturile bancare
26 august 2011
"Fie că sunt investiţi în lingouri sau în monede de aur, banii rămân în siguranţă chiar şi în impasuri economice majore. În 2009, văzând cât de nesigure au devenit pensiile private, un timişorean a început să cumpere monede de aur şi argint.
Fie că sunt investiţi în lingouri sau în monede de aur, banii rămân în siguranţă chiar şi în impasuri economice majore. Mai mult decât o investiţie, căutarea şi achiziţionarea de galbeni şi arginţi poate deveni un hobby. „Le cumpăr (n.r. monedele) ori direct de la bancă, ori din Viena, dar mai ales din târguri de antichităţi,” a declarat timişoreanul Z.M.B., care a înţeles că în timp ce moneda euro şi bursa înfruntă criză după criză, aurul este cel mai sigur. În ce priveşte achiziţionarea, o vede „ca pe o poliţă de asigurare; nu mă consider nici investitor, nici colecţionar: ce eşti când cumperi o poliţă de asigurare?” În România, cocoşeii şi ducaţii austrieci sunt monedele de aur cel mai uşor de achiziţionat. Cocoşeii sunt monede franceze, în valoare de 20 de franci, pe care este gravat un cocoş. Aceştia datează din secolul nouăsprezece, când a fost iniţiată Uniunea Monetară Latină, din care a făcut parte şi România. Pe atunci, moneda de 20 de lei avea aceeaşi cantitate de aur precum cele de de 20 de franci, sau 20 de ruble. În Europa, majoritatea băncilor vând moneda British Sovereign, iar pentru că este vorba de o investiţie, tranzacţionarea aurului este scutită de TVA. Aurul săracilor Cel mai uşor se găsesc monedele din argint care au fost în circulaţie la un moment dat. „Din târguri cumpăr de obicei monede de argint. O metodă de a nu cumpăra un fals este să verifici pe internet dimensiunile şi greutatea monedei pe care o cauţi şi să le compari cu cea pe care o ai în mână, înainte de a o achiziţiona”, a explicat Z.M.B.. Anul trecut, preţul argintului s-a dublat şi deşi în prezent acesta este în scădere, utilizarea sa într-un număr impresionant de domenii îl motivează pe timişorean să investească pe cât posibil. „Argintul folosit în confecţionarea telefoanelor mobile, de exemplu, nu mai poate fi recuperat”, a dezvăluit timişoreanul. El este de părere că întrebuinţarea masivă a argintului în majoritatea industriilor mari duce la terminarea resurselor, drept urmare - la creşterea valorii sale. Z.M.B lucrează în domeniul transporturilor, majoritatea cunoştinţelor dobândindu-le de pe internet şi de la alţi investitori în metale preţioase."
http://adevarul.ro/locale/timisoara/un- ... index.html

Din cauză că nu ştiam dacă sursa este încredere, am mai aşteptat o zi.
Dl. secretar al primăriei nu poate fi găsit (îmi imaginez că din cauza presei), dar din altă sursă au apărut precizări suplimentare, aşa că informaţia este de postat (mai ales pentru sublinierea de mai jos).

(S. D.)
"30 de monede vechi confiscate de la secretarul comunei Zăneşti
februarie 12, 2016
Cezar Georgel Ciubotaru, secretarul comunei Zăneşti, a rămas ieri fără 30 de monede (22 de argint şi opt din aur). El a încercat să vândă monedele pe internet. În acel moment poliţiştii au intrat pe fir şi i le-au confiscat.
Secretarul de la Zăneşti a încălcat legea atunci când a încercat să vândă monedele pe o piaţă nereglementată. Potrivit legii referitoare la protejarea patrimoniului mobil „vânzarea publică a bunurilor culturale mobile aflate în proprietate privată sau intermedierea vânzării se efectuează numai prin operatori economici autorizaţi, cu respectarea prevederilor legale“.
Evident afectat de cele întâmplate, Cezar Ciubotaru a refuzat să declare ceva despre cele întâmplate. Nu a pomenit nici măcar care era valoarea estimată a monedelor ce i-au fost confiscate. Se pare însă că încerca să vândă monedele cu aproximativ 2.500 de euro.
„Mondele sunt de la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar una este din secolul XVIII. Persoana în cauză le-a scos la vânzare pe internet fără să deţină autorizaţie de vânzare pentru bunuri mobile. În Neamţ sunt trei agenţi economici care au acest drept, în baza documentelor emise de Ministerul Culturii. În prezent, monedele se află în custodia Muzeului de Istorie şi Arheolegie Neamţ. Cel de la care au fost confiscate are posibilitatea să conteste acţiunea noastră, iar până instanţa va da o hotărâre, monedele vor rămâne la muzeu“, a declarat comisarul Vitalie Josanu, din cadrul IPJ Neamţ.
Ieri, Cezar Ciubotaru a depus o cerere la Direcţia pentru Cultură şi Culte Neamţ prin care solicită să i se spună dacă monedele fac sau nu parte din patrimoniu lmobil. Reprezentanţii instituţiei i-au explicat la rândul lor că a greşit în momentul în care a scos la vânzare pe piaţa liberă şi că petiţa sa va primi răspuns în conformitate cu reglementările legislative în vigoare."
http://realitateamedia.ro/30-de-monede- ... i-zanesti/

Mă întreb: oferta fiind pe internet, cum a decurs discuţia între dl. secretar al primăriei (greu de găsit) şi poliţia de patrimoniu (şi aceasta tot greu de găsit)?
Curios că şi fotografia de aici este copy/paste de la un articol din 2013 (monede de circulaţie).

[dsdev]

Sunt din ce in ce mai convins ca legea e interpretata stramb de politisti. De exemplu: daca ma ocup cu vanzarea de apartamente, legea ma obliga sa imi fac o firma avand cod CAEN pe imobiliare. Daca in schimb imi vand apartamentul, nu ma obliga nimeni sa imi fac o firma de imobiliare. Ar fi stupid de-a dreptul, practic daca s-ar pune asa problema ar trebui sa avem cate o firma pentru fiecare bun pe care vrem sa il vindem.

La fel si in cazul monedelor: daca ma ocup cu comertul lor, da: normal si legal ar fi sa imi fac o firma. Daca in schimb cumpar si vand ocazional (poate si in pierdere uneori), ar trebui nu fiu obligat sa imi fac firma. Asa cum nu ma obliga nimeni sa imi fac o firma de imobiliare ca sa-mi vand casa.

Scenariul de mai sus se regaseste peste tot in UE, in toate domeniile. Vanzatorii ocazionali sunt vanzatori ocazionali, cei care traiesc din activitatea asta isi fac firme in domeniu.

Numai la noi te obliga 'ulea politistul sa-ti faci firma ca sa vinzi o moneda. Iar despre firmele care exista deja, fiind aprobate de Min Culturii: in ce tara in afara Romaniei sunt obligat sa apelez la un intermediar ca sa vand un bun personal!? Cum adica sa vina politistul sa-mi spuna "poti sa vinzi, dar doar daca vinzi prin firma X"? Asta nu e piata libera si contravine grav normelor UE.

[popoviciliza]

Dacă nu mă înşel, toată discuţia legată de articolele referitoare la ce mai fac autorităţile pe filiera de patrimoniu (în care includ şi obiectele din patrimoniul altor state adus în ţară şi care este "ridicat" de al nostru stat ca fiind tot patrimoniu - aşa, în general) se înscrie într-un context mult mai larg care ţine de perioadele istorice în care statul schimbă peste noapte regulile ("legea").

Nu numai că - de fapt - nu este ceva excepţional, dar asta se practică în toată lumea şi există raţiuni ("de stat") pentru care apar situaţii care sfidează orice logică.

La nivelul ţării noastre am găsit o astfel de situaţie şi - care fiind veche de exact jumătate de secol - ar putea să ne dea o oarecare perspectivă despre cum se schimbă regulile jocului ŞI arbitrii. Exemplul se referă la "nişte" "amărâte" de monede. De aur, evident. Poate şi de patrimoniu...

<<Vasilescu v. România
Reclamantul: Vasilescu
Statul parat: România
Număr cerere: 27053/95
Emitent: Secţia 1
Data pronunţării: 1998-05-22
Soluţii
1. Art. 6 Convenţie Incalcare
2. Art. 1 Protocol 1 Incalcare
Rezumat hotărâre
Încălcarea art. 6 din Convenţie sub aspectul dreptului de acces la justiţie garantat de art. 21 din Constituţia României, care implică prin esenţa sa o apreciere directă şi integrală asupra drepturilor cu caracter civil.
Încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 prin pierderea prerogativelor dreptului de proprietate asupra bunurilor, combinată cu eşecul încercărilor de restituire a unui bun, acţiune care se grefează pe o situaţie continuă, ce subzistă şi la ora actuală şi care cade sub incidenţa Convenţiei.

Forma sintetizata in limba romana
1. Situaţia de fapt
În cadrul unei cercetări penale declanşate împotriva soţului reclamantei, acuzat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de Decretul nr. 210/1960 privind deţinerea ilegală de obiecte din aur, lucrătorii fostei Miliţii Argeş au confiscat, în cadrul unei percheziţii fără mandat, 327 de monede vechi din aur.
La data de 4 iulie 1966, obiectele au fost depuse, în baza unui proces-verbal, la Sucursala Argeş a Băncii Naţionale a României.
La data de 8 iulie 1966, conducerea fostei Miliţii Argeş a pronunţat o ordonanţă de încetare a procesului penal cu privire la soţul reclamantei, pe motiv că fapta nu prezenta gradul de pericol social al unei infracţiuni, finalizând astfel cercetările, în conformitate cu art. 261 din vechiul Cod de procedură penală. Cu toate acestea, s-a decis menţinerea confiscării obiectelor în cauză.
În anul 1991, Ministerul de Interne i-a confirmat reclamantei că făcuse obiectul unei măsuri de urmărire în 1966 în ceea ce priveşte obiectele pe care le revendica, că s-a dispus încetarea procesului penal cu privire la soţul său şi că măsura de confiscare fusese menţinută de către procuratură, deşi la data de 24 mai 1990, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, la care reclamanta se interesase cu privire la situaţia acestor bunuri, a informat-o că în arhivele sale nu exista niciun act din care să rezulte că o astfel de măsură a fost dispusă.
Printr-o sentinţă pronunţată la data de 21 februarie 1992, devenită irevocabilă prin respingerea recursului la data de 21 februarie 1992, judecătoria a admis cererea reclamantei prin care solicitase restituirea a 40 de monede din aur transformate în bijuterii şi a obligat Banca Naţională a României să îi restituie obiectele în cauză. Instanţa a constatat totodată că fosta Miliţie Argeş confiscase în total 327 de monede din aur aparţinând reclamantei.
Procurorul General a respins cererea reclamantei de formulare a unui recurs în anulare împotriva sentinţei din data 21 februarie 1992. Reclamanta, care se considera în drept să îi fie restituite în totalitate cele 327 de monede confiscate de miliţie, a fost informată că poate exercita noua cale de recurs introdusă prin Legea nr. 59/1993 de modificare a Codului de procedură civilă.
Prin decizia din data de 22 februarie 1994, devenită definitivă şi irevocabilă, Curtea de Apel a respins recursurile exercitate atât de reclamantă, cât şi de Banca Naţională a României, motivând, în esenţă, pe de o parte, că reclamanta îşi limitase iniţial pretenţiile la 40 de monede şi că ea nu şi le mai putea modifica în recurs, iar pe de altă parte, că măsura de confiscare luată de miliţie nu avea nicio bază legală şi că deci instanţele dispuseseră în mod corect restituirea.
În anul 1994, Procurorul General al României a declarat recurs în anulare împotriva hotărârilor din data de 21 februarie, 7 octombrie 1992 şi 22 februarie 1994, motivând faptul că instanţele civile şi-au depăşit competenţa materială, încălcând astfel competenţa procurorului, exclusivă în materie.
Printr-o decizie pronunţată la data de 20 octombrie 1994, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea Procurorului General şi a casat toate hotărârile în cauză, considerând că, în conformitate cu art. 275 din Codul de procedură penală, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, care a dispus încetarea procesului penal, era singurul competent să soluţioneze cererea reclamantei ce avea ca obiect restituirea bunurilor în cauză.
2. Aprecierile Curţii
Reclamanta s-a plâns în faţa Curţii de atingerea adusă dreptului de acces la un tribunal care să se pronunţe asupra acţiunii în revendicare a monedelor din aur în cauză prin efectul deciziei din data de 20 octombrie 1994, prin care Curtea Supremă de Justiţie a considerat că cererea reclamantei nu intra în competenţa instanţelor civile, deoarece se ajungea să se atace o măsură de urmărire penală.
2.1. Asupra art. 6 par. 1 din Convenţie
Curtea a arătat că ea nu trebuie să soluţioneze problemele de drept intern privind interpretarea art. 168, art. 169, art. 275 din Codul de procedură penală (Sakik şi alţii c. Turciei, 19 decembrie 1997, par. 53), deoarece rolul său se limitează la a verifica dacă, în acest caz concret, reclamanta a avut acces la justiţie.
Acţiunea reclamantei intră sub incidenţa art. 6 în ceea ce priveşte raportul juridic de drept civil, atâta vreme cât prin acţiune se cerea restituirea bunurilor de care a fost deposedată reclamanta.
Pentru ca art. 6 să fie respectat, trebuie ca autorităţile sesizate să reprezinte un “tribunal” conform acestui articol. Or, Ministerul Public, care prin efectul Legii nr. 92 din 4 august 1992 a înlocuit fosta Procuratură, este constituit din magistraţi care îşi exercită toate funcţiile lor sub autoritatea Procurorului General. Ministrul Justiţiei îşi exercită controlul asupra tuturor membrilor Ministerului Public, inclusiv asupra Procurorului General. Chiar dacă exercită, ca în cazul de faţă, o atribuţie de natură contencioasă, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal acţionează în calitate de magistrat al Ministerului Public, subordonat mai întâi Procurorului General, apoi Ministrului Justiţiei.
“Tribunal” în sensul art. 6 par. 1 este numai un organ care se bucură de plenitudine de jurisdicţie, răspunzând unei serii de exigenţe, precum independenţa faţă de executiv, ca şi faţă de părţile în cauză (Beaumartin c. Franţei, 24 noiembrie 1994, par. 38), condiţie neîndeplinită de procurori.
Prin urmare, s-a constatat încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie sub acest aspect.
2.2. Asupra art. 13 din Convenţie
Curtea a arătat că atunci când dreptul revendicat este un drept cu caracter civil, art. 6 par. 1 constituie lex specialis în raport cu art. 13, ale cărui garanţii se găsesc absorbite de aceasta. Dat fiind că a examinat plângerea reclamantului din perspectiva art. 6 par. 1, Curtea nu a considerat că este necesar să se pronunţe şi pe terenul art. 13 din Convenţie (Brualla Gomez de la Torre c. Spaniei, 19 decembrie 1997, par. 41).
2.3.Asupra art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie
Întrucât nici nelegalitatea confiscării bunurilor litigioase de către fosta miliţie şi nici dreptul de proprietate al reclamantei asupra acestora nu au fost contestate, reclamanta a rămas proprietară asupra bunurilor până în prezent. România nu a recunoscut jurisdicţia obligatorie a Curţii decât începând cu data de 20 iunie 1994, dar plângerea reclamantei are ca obiect o situaţie de fapt continuă care subzistă în prezent (Papamichalopoulos şi alţii c. Greciei, 23 iunie 1993, par. 40 şi Loizidou c. Turciei, 18 decembrie 1996, par. 41), iar decizia Curţii Supreme de Justiţie este ulterioară datei de 20 iunie 1994.
Dată fiind absenţa vreunui temei legal, continuarea reţinerii obiectelor nu poate fi interpretată ca “o lipsire de proprietate”sau ca o modalitate de “reglementare a folosirii proprietăţii”permise de primul şi de al doilea alineat ale art. 1 din Protocolul nr. 1.
Reclamanta a obţinut o hotărâre judecătorească prin care autorităţile vizate erau obligate la restituirea obiectelor revendicate, hotărâre anulată de către Curtea Supremă de Justiţie, în condiţiile în care demersurile făcute la parchetul considerat competent de către Curtea Supremă de Justiţie nu duseseră la niciun rezultat.
Pierderea prerogativelor dreptului de proprietate asupra bunurilor în cauză, combinată cu eşecul încercărilor de până atunci de reparare a situaţiei criticate, a produs consecinţe suficient de grave pentru a conchide că a avut loc o confiscare de fapt.
Prin urmare, s-a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.
2.4. Asupra art. 8 din Convenţie
Curtea a considerat că soluţia sa cu privire la art. 1 din Protocolul nr. 1 o dispensează de a mai examina cauza şi sub aspectul art. 8 din Convenţie.
3.Satisfacţia echitabilă
Curtea a reţinut că restituirea obiectelor în litigiu ar fi pus-o pe reclamantă într-o situaţie echivalentă celei în care s-ar fi găsit, dacă nu ar fi avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1. Dat fiind că Guvernul a explicat faptul că este imposibil să se procedeze la o astfel de restituire, hotărând în echitate, pe baza informaţiilor care i-au fost furnizate, acordă reclamantei 60.000 FRF, cu titlu de prejudiciu material, 30.000 FRF cu titlu de daune morale şi 10.000 FRF cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Analiza răspunderii si a consecinţelor
4. Autorităţi potenţial responsabile
Responsabilitatea aparţine în primul rând puterii judecătoreşti, prin încălcarea dreptului de acces la justiţie, garantat de art. 21 din Constituţia României şi care implică o apreciere directă şi integrală a drepturilor cu caracter civil ale reclamantei în procedura de restituire.
Responsabilitatea aparţine totodată puterii legislative care abia prin Legea nr. 281/2003 a prevăzut o cale de atac efectivă şi eficientă în faţa unui judecător împotriva dispoziţiilor procurorului de neurmărire sau de netrimitere în judecată.

5. Consecinţele hotărârii
Chestiunile lipsei de reglementare naţională a plângerilor împotriva dispoziţiilor parchetului de neurmărire sau de netrimitere în judecată, competenţele, regulile şi garanţiile de procedură, căile de atac împotriva hotărârii primei instanţe, au fost reglementate în art. 278 din Codul de procedură penală, introdus prin Legea nr. 281/2003.>>


http://www.hotararicedo.ro/index.php/ar ... article/89

[dsdev]

Pai e aceeasi poveste pe care am citit-o si in alte cazuri: politia confisca niste monede, ulterior se decide ca nu sunt de patrimoniu (in cazul de fata s-a decis ca nu reprezinta un pericol social / infractiune) insa autoritatile uita sa inapoieze bunurile iar colectionarul este nevoit sa se lupte prin tribunale ptr a le primi inapoi (sau macar ptr a primi despagubiri).

De ce? Poate pentru ca politistul care a hotarat ca acele monede trebuie confiscate stie ca nu pateste nimic in cazul in care greseste. El e vigilent, toti suntem potentiali infractori iar sefii lui apreciaza vigilenta

Si chiar nu glumesc, un politist de la rutiera mi-a explicat o data ca in ochii lui toti soferii sunt potentiali infractori care vor sa eludeze legea

[popoviciliza]

„Mondele sunt de la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar una este din secolul XVIII. Persoana în cauză le-a scos la vânzare pe internet fără să deţină autorizaţie de vânzare pentru bunuri mobile. În Neamţ sunt trei agenţi economici care au acest drept, în baza documentelor emise de Ministerul Culturii. În prezent, monedele se află în custodia Muzeului de Istorie şi Arheolegie Neamţ. Cel de la care au fost confiscate are posibilitatea să conteste acţiunea noastră, iar până instanţa va da o hotărâre, monedele vor rămâne la muzeu“, a declarat comisarul Vitalie Josanu, din cadrul IPJ Neamţ.

Din inerţie, am căutat şi eu pe internet şi văd că dânsul are un doctorat.

http://www.fundatiacollegiumxxi.ro/lans ... osanu.html

[dsdev]

Ba este chiar si expert autorizat... Adica ma pot duce la el sa imi faca expertiza la monede... Insa nu stiu daca ma va primi in calitate de expert sau in calitate de comisar de politie si mi le va confisca

Ar fi de ras daca n-ar fi de plans...

[dsdev]

Na ca am cautat si eu pe net si am gasit un laudatio absolut gretos la adresa dnului Josanu, demn de Ceausescu: http://mesagerulneamt.ro/2015/02/vitali ... i-in-unul/

Insa mi-a atras atentia urmatorul paragraf: "...trebuie să „țină în frâu” braconajul arheologic, colecționarii amatori de tot felul de piese indiferent de proveniența lor, furturile de obiecte de patrimoniu, intervențiile neautorizate asupra monumentelor, distrugerile și, dacă se poate, și comerțul de bunuri culturale".

Deci domnul comisar trebuie sa tina in frau "colecționarii amatori de tot felul de piese indiferent de proveniența lor". Poftim?!?

[popoviciliza]

Păi!
Ce o fi oare în sufletul unui colecţionar + expert + comisar. Pe cine să asculte mai întâi?
Poate ar fi bine să ne clarifice şi nouă (că am văzut că participă astfel de discuţii) cum se încadrează în legislaţia noastră cele câteva probleme care sunt recurente pe forum ca întrebări, spre exemplu: dacă am o monedă din altă ţară, cum devine parte a patrimoniului nostru (pentru că dânsul - fiind şi cu doctorat în materie - ar tranşa pe înţelesul nostru disputa între Grecia şi Marea Britanie pe ce a luat lordul Elgin din Partenon)?

[dsdev]

Păi!
Ce o fi oare în sufletul unui colecţionar + expert + comisar. Pe cine să asculte mai întâi?
Poate ar fi bine să ne clarifice şi nouă (că am văzut că face astfel de discuţii) cum se încadrează în legislaţia noastră cele câteva probleme care sunt recurente pe forum ca întrebări, spre exemplu: dacă am o monedă din altă ţară, cum devine parte a patrimoniului nostru (pentru că dânsul - fiind şi cu doctorat în materie - ar tranşa pe înţelesul nostru disputa între Grecia şi Marea Britanie pe ce a luat lordul Elgin din Partenon)?

Eh, daca discutia asta avea loc intr-un cadru platit din fonduri europene, sunt sigur ca era disponibil. Asa pe gratis n-are nici un farmec. Treaba lui e sa ii tina in frau pe colectionarii astia hapsani care cumpara monede din proprii bani si nu vor sa le doneze gratis ca sa stea intr-un depozit din muzeu, nu sa faca educatie.

[dsdev]

Ca sa fac o gluma, ca tot se plangea dnul comisar de neajunsurile materiale in articolul de mai sus, probabil colectionarul din el si-a zis ca daca nu are bani ptr o colectie personala mai bine se angajeaza la politie si isi face o colectie gratis acolo, din monede confiscate. Pana la urma ce conteaza cine a platit moneda, atat timp cat e la tine in sertar

[PRONUMISMATICA]

Haideti totusi sa n-o luam chiar pe aratura.
Monedele, sau alte colectibile care se confisca de la colectionari, se depun in custodie la un muzeu din cate stiu. Nu raman in sertar la politie.

Daca d-l comisar are un doctorat si este si expert, cu atat mai bine. Daca este sau nu colectionar asta nu aveti de unde sa stiti. Acum sa nu-mi sariti in gat daca o sa-i iau apararea intr-un fel. Parerea mea e ca mai degraba legile foarte prost concepute sunt de vina (deci cei care le-au gandit), si nu atat cei care "vegheaza" la respectarea lor.

Daca legile ar fi mai in spirit european, si foarte clare, lipsite de ambiguitati si fara sa lase loc de interpretari, atunci nu ar exista posibilitatea sa se faca abuzuri. Nu ma refer la cazul aflat in dicutie aici, zic asa in general (de ex cazul unui domn despre care s-a discutat mai demult si aici pe forum care cumparase din piata de vechituri in Spania anumite monede spaniole din sec XX cu valoare nesemnificativa si o vioara stricata imitatie Stradivarius fabricata probabil in Cehoslovacia in perioada interbelica, carui domn i s-a facut dosar pentru ca a incercat sa vanda aceste nimicuri aici in tara).

Eu tocmai de aceea m-am lasat de colectionat monede cu mai multi ani in urma, pentru ca la noi in tara este tare greu s-o faci astfel incat sa respecti si legea la virgula. Domnul secretar la primaria de nustiuunde despre care s-a vorbit mai sus ca i s-au confiscat monedele de aur cred ca a avut si ghinion, intr-o oarecare masura. Incercati o cautare pe olx si pe okazii pentru monede similare si vedeti ca se gasesc destule la vanzare. Nu stiu ce monede a vrut sa vanda mai exact, dar daca le cumparase ca investitie atunci posibil sa fi avut de exemplu si sovereign(uri) britanic(e). Ce se pot achizitiona tocmai pentru investitie de la cel putin o banca din tara. Si care s-au putut achizitiona si de la emag.ro anul trecut, de black friday. Ce ziceti, SRL-ul care detine emag.ro o fi persoana juridica autorizata pentru comert cu bunuri culturale mobile?

[Off topic, cand mai discutati astfel de cazuri pe forum va rog pe cat posibil sa nu dati aici numele complete ale persoanelor, merci!]

[popoviciliza]

Scuze! Am re-editat pasajul în care am dat nume (în rest sunt copy/paste din mass-media, cu tot cu greşeli).

[Yu_L.Yan]

O descoperire interesanta din jud Iasi.
Sursa: Ziarul de Iasi.
Un ieșean a descoperit topoare antice din bronz

Un tânăr pasionat de istorie a găsit 9 topoare antice de bronz, denumite de specialişti celturi.

Piesele au fost scoase la lumină cu ajutorul unui detector de metale şi vor fi expuse în curând la Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi, anunță stiri.tvr.ro.
Pasionat de arheologie, Cezar Cioran se afla la sfârşitul anului trecut într-o comună din judeţul Iaşi. Tocmai îşi cumpărase un detector de metale. A scanat o zonă în care proprietarul unei parcele săpase un şanţ pentru a-şi delimita proprietatea.

Artefactele au fost extrase din sit cu ajutorul unui excavator şi au putut fi păstrate în poziţia iniţială, în formă de cerc. De aceea, specialiştii cred că topoarele erau folosite pentru ceremonii religioase.


http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/video- ... 19197.html
Sursa 2:
http://stiri.tvr.ro/tezaurul-din-sant-u ... 70786.html