paul_aramis scrie:
suntem pe un forum totuşi, nu la vreun Institut sau Academie. trebuie să ne înregimentăm cu toţii sau avem voie să avem propriile noastre păreri? că de aia e forum....
"Libertatea ta trebuie sa se opreasca acolo unde incepe libertatea celorlalti ". Consider ca nu faceti decat sa starniti rumoare intre colegi si confuzie in randul unor colectionari incepatori , iar in aceasta situatie nu e cazul , lucrurile sunt mai mult decat clare , sunt EVIDENTE ! Inaintea mea mai multi colegi v-au spus acelas lucru , drept dovada in loc sa incercati sa aprofundati argumentele aduse n-ati facut decat sa va ganditi cum sa va impuneti punctul de vedere , fara a aduce insa un singur argument valid .
paul_aramis scrie:
1. am spus că folosim termenul în mod greşit în limba română. da, toată lumea (numismatică) ştie ce e matriţa. dar în termeni tehnici, e vorba de poansoane. care se traduce în engleză şi prin die. adciă la fel ca matriţă.
.
Nu folosim absolut deloc gresit cuvantul matrita in limba romana , din contra el se potriveste perfect functiei pe care o indeplineste , spre deosebire de poanson , a carui prima conotatie , in vocabularul specific prelucrarii metalelor e aceea de a de a insemna (poansona) . Poansoanele sunt folosite la imprimat sau la marcat diverse obiecte, de la bijuterii pana la piese industriale . Un sudor spre exemplu , acolo unde se impune o sudura de calitate , isi marcheaza lucrarea cu un poanson personal . Diverse medalii sunt poansonate pe muchie marcand tipul metalului , titlul sau eventual emitentul . Cat despre matrita , la nivel de corespondenta ar fi prea multe de spus si cred ca si acolo lucrurile sunt evidente spre a mai contiuna .
MATRÍ?A s.f. 1. Unealta în care s-a executat negativul formei care urmeaza sa fie data unui material prin deformare plastica sub presiune. 2. (Poligr.) Forma de turnat literele. 3. V. matrice [în DN].
paul_aramis scrie:
2. lipsesc ceva paşi, să zicem că sunt nişte puncte-puncte acolo. totuşi, considerând că eu nu mă pricep, aţi putea să enumeraţi paşii creări unei matriţe? sunt convins că ar fi de folos şi altora..
Trecand peste "subtila" dumneavoastra atentionare venita de undeva de sus , prin care ma informati ca "lipsesc ceva pasi" in descrierea mea , va spun ca informatiile legate de acest subiect abunda pe internet , in afara de asta am mai dezbatut aceasta tema in multe randuri pe acest forum , iar o reluare in termeni exhausivi o consider fi redundanta .
paul_aramis scrie:
3. greşeala mea. am uitat să specific că cele două imagini au aceeaşi dimensiune pe înălţime iar diferenţa e pe lăţime. adică una din imagini e ovală şi nu rotundă, ca cealaltă..
Va spun din nou , aceste aspecte sunt irelevante spre a demonstra ceva .
paul_aramis scrie:4. acceptând că s-au folosit modele diferite, nu credeţi că realizarea 4 sau 5 modele e cel puţin ciudată? mai ales cu atâtea diferenţe între ele? a avut cineva posibilitatea să studieze aversul acestor monede/variante?.
Facand raportul cu numarul de piese batute , numarul de 4-5 variante e unul care poate fi considerat mic . La 5 lei 1881 unde numarul de piese batute este muuult mai mic ( exceptand variantele care se delimiteaza prin diferentele muchiei ) sunt 4 variante distincte Domn , G suplu , G lat si cele cu stema mare .
paul_aramis scrie:5. nu sunt expert în numismatică.
nu sunt specialist în presarea la rece, dar din puţinul pe care l-a învăţat atât în facultate cât şi pe parcursul anilor de muncă, părerea mea e că la moneda 5 lei 1978 avem de a face doar cu erori, provenind fie din uzura matriţelor/poansoanelor de batere fie din uzura matriţei/butucului.
Domnule , mult succes in munca dumneavoastra , va urez sa o faceti sanatos si de acum inainte , dar nu cred ca v-ati conectat in mod direct si personal cu prelucrarea metalului , lucrandu-l , transformandu-l prin diferite operatii . Daca ati fi facut acest lucru n-ati putea face asemenea afirmatii , ati fi stiut ca metalul e destul de incapatanat ca sa poata sa se transforme asa simplu si sa ia forme asa diferite numai datorita unei uzuri . La baterea monedelor , teoretic pot interveni diverse erori legate de cumularea mai multor factori : uzura matritei prin bateri de serii indelungate , diverse lovituri , incarcarea anumitor detalii cu metalul provenit din blancuri , fisurarea matritei , baterea slaba , batere dubla ....... In urma acestor disfunctii monedele pot prezenta lipsa unor detalii , imprimare slaba , dublarea unor detalii , aparitia unor elemente corespondente unor lovituri de pe matrita ....etc .... In nici un caz , ca urmare a unei uzuri a matritei nu pot aparea modificari de genul celor puse in discutie ( perlele sunt diferite ca dimensiune si ca pozitionare , litera I are alta forma , diverse alte elemente au un alt design ) . Numai daca va uitati la foto de deasupra , forma stalpului e fara cel mai mic dubiu imposibil sa fi fost modificata astfel ca urmare a uzurii matritei sau ca urmare a oricarei alte erori . IMPOSIBIL !!! Eu atat am avut de spus !